mn

Costul gigacaloriei ajunge la aproape 1.000 de lei în București. Dacă Guvernul nu alocă bani, Primăria este într-o “uriașă dificultate”. Oricum, termoficarea orașului “se chinuie să reziste” și iarna aceasta

Dacă nu primește cele 968 de milioane de lei cerute de la Guvern, primarul Bucureștiului recunoaște că se află într-o uriașă dificultate: populația nu poate să plătească 600 de lei gigacaloria, adică de aproape patru ori mai mult decât acum, iar Primăria nu are de unde să dea subvenții de două miliarde de lei din bugetul propriu. Chiar dacă vin banii, în această iarnă termoficarea va avea aceleași probleme. „Am intrat în zona periculoasă”, spune directorul Termoenergetica.

După toate majorările de preț, atât la producție, cât și la transport și distribuție, costul final al gogacaloriei va fi, până la 1 ianuarie, de 980 de lei, iar după 1 ianuarie – moment în care TVA la energie termică scade de la 19% la 5%, de 870 de lei. Cifrele au fost oferite de primarul Capitalei, Nicușor Dan, cu rezerva că noul preț de transport și distribuție mai trebuie avizat de ANRE.

Amintim că, în continuare, bucureștenii plătesc tot 164 de lei/Gcal, restul până costul total (era 505 lei, va fi 980) fiind subvenție.

Nicușor Dan spune că ar putea păstra acest preț și în continuare, dacă primește banii ceruți de la Guvern.

„Pe ipoteza în care Guvernul ne asigură întreaga sumă, bucureştenii vor plăti 164 de lei pe gigacalorie. În ipoteza în care Guvernul nu ar putea să asigure niciun leu, PMB va fi într-o uriaşă dificultate. (…) Eu v-am spus cât este preţul total. (…) În ipoteza în care nu ai un ajutor din partea statului, suntem într-o situaţie imposibilă, adică nu putem pune bucureştenii să plătească 600 de lei şi nici Primăria nu poate să plătească 2 miliarde de lei”, a susţinut Nicuşor Dan.

Primăria Capitalei a cerut Guvernului o alocare de 968 de milioane de lei, din care să poată suporta diferența de preț la energia termică din această iarnă.

Nicușor Dan a venit și cu explicații detaliate de ce nu poate suporta Primăria întreaga subvenție, explicații date în Parlament, la Comisia parlamentară de anchetă privind preţul energiei.

„Pe o extremă, v-am răspuns, în sensul că această sumă este estimatul între a rămâne la 164 de lei pe gigacalorie la consumatorul final, corespunde plăţii subvenţiei de către Guvern de 968 de milioane, şi a asigura toată diferenţa de preţ, de la 425 plus TVA la 830 de lei plus TVA.

Pe cealaltă extremă, dacă ar fi zero (subvenţia plătită de Guvern – n.r.), asta ar însemna o problemă imposibil de rezolvat pentru PMB şi vă dau cifrele globale. PMB poate să se aştepte la nişte venituri de 4 miliarde de lei. Din aceste venituri de 4 miliarde de lei, are o subvenţie pentru transportul public de 1,1 miliarde lei, a avut o subvenţie de 0,95 miliarde lei, şi să suporte PMB încă o subvenţie de 2 miliarde de lei, asta înseamnă că din bugetul ei nu mai rămân decât aproximativ 900 de milioane, în condiţiile în care salariile sunt de 700 de milioane, obligaţiile pentru spitale – 150 de milioane”, a explicat edilul şef al Capitalei.

Cu sau fără subvenția, situația termoficării este jalnică. “Ne chinuim să rezistăm”

Sistemul termoenergetic se află de mai mulţi ani într-un moment de inflexiune, a intrat în zona periculoasă şi are nevoie de o schimbare reală şi de investiţii, a declarat miercuri Claudiu Creţu, directorul general al Termoenergetica, la o dezbatere privind provocările iernii 2021 – 2022 pentru sistemul energetic naţional.

„Este nevoie de o reformă, care se poate face prin finanţare, de o schimbare reală a acestui sistem, e nevoie de investiţii, de centrale noi, de reţele noi, automatizate, conducerea la distanţă etc. Suntem într-un moment de inflexiune, suntem de mulţi ani în acest moment de inflexiune, am pierdut prea mult timp valoros, am intrat în zona periculoasă, suntem în zona periculoasă şi deja acum ne chinuim să rezistăm”, a afirmat Creţu la conferinţa organizată de Focus Energetic.

El a subliniat că, din păcate, sistemele de termoficare din România, sistemele de centrale de cogenerare în ultimii 10-20 de ani „au fost lăsate de izbelişte” şi începem „să simţim pe pielea noastră” lipsa investiţiilor în centrale de cogenerare de mare eficienţă, care ar fi putut deservi toate aglomerările urbane sau oraşele mari din rom şi ar fi dus la foarte mulţi MW în plus, poate şi peste 1.000, ceea ce ar fi asigurat securitate energetică.

Totodată, Creţu a menţionat că avem probleme în această iarnă, pe de o parte din cauza aprovizionării cu gaze şi pe de alta din cauza preţurilor.

„Pun o întrebare care poate are o doză de retorică: dacă am fi avut în acest moment, pe lângă oraşele din România, centrale de cogenerare de mare eficienţă cu tehnologie nouă, cu consum mic de combustibili, oare am fi stat mai bine în această iarnă? Evident.

Bucureştiul consumă gaze în centrale de cogenerare producţie 1964 – 1966, energofage, cu consum mare de gaze şi producţie mică. Nu mai spun de oraşele care au renunţat la sistemele centralizate de energie termică şi evident consumul de gaze a crescut. Suntem în situaţia în care dependenţa de importuri e una din ce în ce mai mare şi din cauza faptului că în ultimii 10 – 15 ani nu s-au făcut investiţii în centrale de cogenerare noi, care să fi asigurat şi energie electrică. Am fi avut mai multă energie electrică pe piaţă, în consecinţă un preţ mai mic, o siguranţă mai mare a aprovizionării cu energie electrică şi cu gaze, pentru că am fi avut un consum de gaze mai mic”, a explicat directorul Termoenergetica.

Creţu a semnalat că sistemele de termoficare au fost lăsate în degradare, în oraşele mai mici s-au şi închis, iar în Bucureşti „începe să doară din ce în ce mai tare”, pentru că apar avarii aproape în fiecare zi, iar pierderile sunt foarte mari.

„Sunt doi – trei ani de când spun de cele 2000 – 2500 de tone pe oră care se pierd în fiecare zi prin ţevile din subsolul Bucureştiului. Diferenţa o face faptul că iarna trecută se pierdeau 2.000 de tone care înglobau un preţ al gazelor de anul trecut.

Anul acesta pierderile înseamnă energie termică care se produce cu un preţ al gazelor mult mai mare, prin certificate de carbon mult mai mari, deci pierderile financiare sunt cu atât mai mari. (…) Mă uit în fiecare zi, am lansat o aplicaţie informatică care poate fi descărcată pe iOS, pe Android, pentru a comunica cu cetăţenii cât mai rapid, pentru a vedea problemele noastre, şi mă uit în fiecare zi pe ea pentru a vedea starea sistemului. Suntem la 89%, 92%, 93%, 95%, iar scădem la 91% stare de funcţionare a sistemului.

Încercăm să îmbunătăţim, să ajungem la 100%, să nu avem nicio reclamaţie, dar situaţia reală din teren e că undeva 5% – 8% sunt zilnic probleme. Când vezi că 95% e ok, e bine. 5% din 580.000 – 600.000 de apartamente înseamnă zeci de mii de apartamente, 30.000 de apartamente, respectiv 50.000 – 60.000 de oameni, de bucureşteni, care simt în calorifer, la chiuvetă, lipsa parametrilor agentului termic. Nu întotdeauna e o avarie totală”, a punctat Claudiu Creţu.

Potrivit acestuia, provocarea reală însă de care se loveşte compania în această iarnă şi se va lovi din ce în ce mai mult este lipsa resurselor umane, deoarece oamenii, atât în CET, cât şi pe partea de transport şi distribuţie, în zona de centrale Elcen şi la Termoenergetica, au o medie de vârstă foarte înaintată.

„Specialiştii sunt de fapt pensionari sau în pragul pensionării, din urmă nu vine mai nimic sau prea puţin pe acest sistem”, a semnalat directorul Termoenergetica, menţionând că de aceea este nevoie de centrale noi, reţele noi, automatizate.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.