enel
enel

Contorizarea inteligentă a energiei electrice: cum stau lucrurile în Europa şi în România

O privire comparativă a procesului de instalare a sistemelor de măsurare inteligentă a energiei electrice ne arată că suntem încă departe de media europeană şi nici nu ne prea grăbim. Cifrele şi evoluţiile, în text

La 1 ianuarie 2018, în toate cele 28 de state membre ale Comisiei Europene erau instalate 99,08 milioane de contoare inteligente de măsurare a energiei electrice, potrivit unui studiu din iunie 2019, denumit “European smart metering benchmark” realizat la nivelul întregului bloc continental. Cum în Europa erau raportate aproape 290 de milioane de locuri de consum, rezultă o rată de penetrare a contorizării inteligente de 34,2%, la nivel european.

În condiţiile în care, în România, la nivel de decidenţi politici sau din mediul de reglementare încă au loc discuţii despre oportunitatea creşterii  investiţiilor în digitalizarea reţelei, ceea ce a întârziat deja destul de mult calendarul de instalare de contoare inteligente vă spunem că, încă de la începutul anului trecut, există ţări în Europa unde această rată de penetrare a depăşit deja 90% ba chiar, cazul Suediei, a ajuns la 100%: toate cele 5,3 milioane de locuri de consum au instalate contoare inteligente.

Iată alte exemple : Finlanda are 99,8% (3,55 milioane la aproape tot atâtea locuri de consum), Estonia are 98,9% (700.000 la 707.000), iar dacă adepţii temporizării digitalizării reţelelor pot obiecta că acestea sunt pieţe mici, pot vedea şi cazul Italiei, cu 98,5% rată de penetrare, adică 36,2 milioane de smartmetere instalate la 36,9 milioane de locuri de consum, sau al Spaniei, cu o rată de 93,1%: 26 de milioane la 28 de milioane de locuri de consum.

Cifra pentru România: 4,8%, adică 442.000 de contoare inteligente instalate în condiţiile în care la noi există 9,23 milioane de locuri de consum. Este adevărat că cifra este ceva mai mare acum (Enel a raportat că a ajuns la 500.000, dar italienii sunt singurii care mai montează în ritm susţinut) dar cifrele cresc şi la ceilalţi şi am ales acest studiu recent (jumătatea acestui an) pentru a putea face comparaţiile. Deci, ca procent, gradul de penetrare din România este de cinci ori mai mic decât media europeană.

Dinamica

Situaţia din România nu este cea mai proastă, există câteva ţări cu o penetrare şi mai redusă, ca de exemplu Ungaria, Grecia sau Lituania, dar, în condiţiile în care România are un plan naţional de implementatre a sistemelor de măsurare inteligentă, publicat în Monitorul Oficial, dinamica este importantă.

Iar aici România stă prost. În anul 2017, an în care acest program nu fusese încă întârziat, gradul de penetrare în România a crescut cu doar 1,7%, adică au fost instalate circa 159.000 de contoare inteligente. La nivelul înteregii UE, media a fost dublă: 3,5% creştere. Doar în acel an, în Franţa au fost instalate 6,25 milioane de contoare inteligente, iar în Spania 5 milioane, de exemplu.

Faptul că România promite mult dar face puţin este ilustrat chiat în graficul următor. Puteţi vedea în graficul de mai jos cât estimam noi, în 2013, că va fi rata de penetrare în 2020 şi care e realitatea acum.

România a făcut o analiză cost-beneficiu a introducerii sistemelor de măsurare inteligentă în anul 2012-majoritatea statelor UE au făcut-o. La acel moment, impactul analizei a fost pozitiv pentru noi: beneficiile introducerii lor sunt mai mari decât costurile la un nivel de implementare la cel puţin 80% din toată reţeaua. Situaţie care este întâlnită în majoritatea statelor europene, dar nu în toate. Însă, la fel ca în alte şapte state, această analiză nu a mai fost repetată, iar situaţia din România a devenit destul de neclară: avem program naţional de instalare, ţinta iniţială era de 80% pentru anul 2020, după care programul a fost ajustat, iar ţinta a fost împinsă în 2028.

Şi, chiar dacă acest program de principiu există, e doar pe hârtie pentru că la nivel de strategie nu se implementează. Aşa apare România în Europa:

Ce urmează în Europa?

Şi la nivel european, realitatea bate estimările iniţiale, pe medie. Dacă, potrivit planurilor iniţiale, în 2020 urmau să fie instalate circa 226 de milioane de contoare inteligente pe tot continentul, pe baza a ce s-a instalat până la finalul lui 2017 previziunile actuale se opresc la 123 de milioane. Ca atare, rata de penetrare va fi de doar 42%, mult sub estimarea iniţială de 78%.

Pe baza extrapolărilor care pot fi făcute în funcţie de rezultatele  din ţările în care se şi derulează programele, estimarea este ca, în 2024, la nivelul întregului bloc european vor fi instalate circa 243 de milioane de contoare inteligente, ceea ce va duce la o rată de penetrare de 84%.

Şi ce umează în România

Programul iniţial de instalare de smartmetere la nivel naţional prevedea ca, până în 2020, 80% din toate locurile de consum să fie dotate cu contor inteligent. Contoarele sunt gratuite pentru consumatori, iar firmele de distribuţie, cele care le montează, urma să îşi recupereze costurile prin tariful de distribuţie. Instalarea a început (este un avantaj şi pentru operatorii de reţea, şi pentru clienţi, dar asupra acestui lucru vom reveni într-un text următor) dar programul a fost amputat sever. În sensul că noul termen până la care 80% din toţi consumatorii vor avea contor inteligent este 2028. Ca atare, extinderea contorizării inteligente se va face preponderent cu resursele companiilor, în condiţiile în care reglementatorul recunoaşte doar parţial în tariful de distribuţie costurile. Însă, în ciuda acestui fapt, procesul continuă: companiile de distribuţie din grupul Enel au anunţat, în iunie, că vor instala în acest an, circa 170.000 de contoare inteligente, ducând astfel numărul clienţilor din România care au aceste instrumente moderne de măsurare a consumului la circa 670.000.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *