Consumatorii casnici de electricitate din România au făcut față celei mai mari creșteri de prețuri din Europa, potrivit datelor Comisiei Europene.
Bucureștiul este capitala europeană în care prețul plătit de consumatorii casnici era, în februarie 2021, cu 18% peste cel plătit cu un an în urmă. Este, de departe, cea mai mare creștere dintre capitalele europene luate în calcul de ultima statistică Comisiei – după noi urmează Kiveul, cu 16%, și Belgradul, cu circa 9%. Dintre statele UE, în 13 dintre cele 27 de capitale prețurile au rămas la fel sau au scăzut, în timp ce creșterile consemnate în restul capitalelor europene au fost moderate, în general cu 5% în intervalul de referință, cu excepția Stockholm-ului sau Varșoviei, dar și aici creșterile sunt mult mai mici comparativ cu Bucureștiul.
Iată datele la nivel european:
Evident, creșterea prețurilor pentru casnicii din România a fost determinată de creșterea componentei de energie activă din factură. Iar aici cauza a fost liberalizarea, care a adus prețurile de la nivelurile stabilite anterior de stat, mult sub nivelul pieței, la nivelul pieței. Liberalizarea pieței de energie a avut loc la data de 1 ianuarie. După cum vedeți în graficul de mai jos, în termeni de sume absolute, aducerea prețurilor plătite de români la nivelul pieței a însemnat o creștere de circa 2,5 eurocenți în factură. Iar efectul a fost exclusiv din prețul energiei și TVA-ul aferent, în condițiile în care tarifele de rețea au cunoscut o ușoară scădere.
Amintim, pentru cei mai puțin familiarizați, că prețul final al energiei din factură este compus din prețul energiei ca marfă (energia activă), tarifele de transport, sistem și distribuție, certificate verzi, accize și TVA. Dintre toate aceste componente, doar prețul energiei active este liberalizat, toate celalte fiind reglementate de stat. De aici și creșterea, și, pentru o mai bună înțelegere, vom da exemplul Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie al țării.
Tot anul trecut, populația a primit energie electrică la preț reglementat, în special de la Hidroelectrica și Nuclearelectrica. Hidroelectrica a fost obligată de stat să vândă energia pentru casnici la 109 lei/MWh, care-i asigura un profit reglementat de 5%. În piață însă, Hidroelectrica a vîndut energia la prețurile de piață, 233 de lei în medie pe toate contractele la termen cu livrare în viitor (forward), 222 de lei/MWh în piața spot și 261 de lei/MWh pentru proprii clienți din piața liberă. Deci prețurile stabilite de stat erau la jumătate față de ce a obținut compania vânzând energia în piață, și, cum situația nu s-a mai menținut și după 1 ianuarie 2021 – a venit liberalizarea, populația a început să plătească și ea prețurile de piață și de aici creșterea.
Comparația cu Europa
Strict raportat la prețuri, România a urcat în clasamentul prețurilor la electricitate pe continent. Media calculată de Comisie pentru prețul plătit de casnici la noi a fost de 14,5 eurocenți/kWh, preț final cu toate taxele și tarifele incluse, la finalul anului trecut. Prețul este încă mult sub cel al statelor din vestul continentului, dar, după cum puteți vedea și în graficul de mai jos, a ajuns mai mare decât al țărilor membre UE de lângă noi, cu care ne tot comparăm, Ungaria și Bulgaria. Iar aceste ultime prețuri de la noi sun fără impactul liberalizării.
