O scurtă analiză a posibilităților de finanțare din bani europeni a proiectelor energetice pe gaze naturale făcută de Sorin Elisei, director pe probleme de energie la Deloitte, arată că finanțarea acestor proiecte nu este chiar așa de ușoară cum s-ar putea crede.
Elisei a arătat, la o conferință pe tema gazelor din Marea Neagră organizată de Financial Intelligence, că există acum trei surse de finanțare din fonduri europene a proiectelor pe gaze, atât cele de generare de electricitate, cât și cele pe infrastructură: Planul Național de Redresare și Reziliență, Fondul de Modernizare, și fondurile structurale.
Miliarde de euro, poate zeci, în total, dar, după cum arată Elisei, condițiile nu sunt deloc puține.
Din prima sursă, PNRR se prevede posibilitatea de a se finanța centrale electrice noi pe gaze, inclusiv în cogenerare, doar dacă emisiile de gaze cu efect de seră sunt mai mici de 250 de grame CO2/kWh produs, pe toată durata de viață a instalației.
“Astăzi, centralele pe gaze sunt undeva la 325-340 de grame. Este nevoie deci de ambiții tehnice sporite pentru a se finanța investiții de acest fel prin PNRR”, atrage însă atenția Elisei.
Există și o altă opțiune, a finanțării centralelor pe gaze naturale, sau pe gaze provenite din surse regenerabile sau cu emisii reduse, însă aici sunt alte două condiții. Ele sunt acceptate la finanțare, ca o primă condiție, “în măsura în care statul își asumă angajamente concrete legate de creșterea utilizării gazelor din surse regenerabile sau cu emisii reduse„ e explicat Elisei.
A doua condiție este ca noua capacitate energetică finanțată din această sursă să conducă automat la închiderea unei centrale cu emisii mult mai mari de CO2. “Să spunem că vrem să instalăm 500 MW în centrale pe gaze. Trebuie să închidem, echivalent, 500 MW în centrale pe cărbune. Este o condiție de finanțare prin PNRR”, a spus Elisei.
Referindu-se la a doua sursă, celebrul Fond de modernizare, consultantul a amintit că centralele pe gaze sunt socotite de Comisie investiții non-prioritare, iar obiectivul principal este de a demonstra că pot scădea emisiile pentru a fi finanțate. “Pentru orice nouă investiție programata, beneficiarul trebuie să știe foarte bine, de la început, care este traiectoria emisiilor” a mai spus consultantul, care a dat exemplul unei posibilități de utilizare combinată a gazului cu hidrogenul, pentru a se obține emisii mai reduse.
Pe de altă parte, tot în acest mecanism al Fondului de Modernizare se prevede foarte clar că pot fi finanțate doar maximum 70% din proiecte, pentru restul fiind necesari bani de la entități juridice private.
În ceea ce privește cadrul financiar multianual 2021-2027, practic bugetul Comisiei Europene, Elisei a amintit că, după mai multe negocieri la nivelul Parlamentului European, se permite finanțarea pentru infrastructura de gaze – rețeaua de transport și distribuție, în măsura în care viitoarele rețele vor permite și distribuirea gazelor din surse regenerabile sau gaze cu emisii cu efect de seră mai reduse.
Potrivit estimărilor preliminare care circulă prin piața de energie, din aceste trei surse, România poate obține finanțări pentru sectorul energetic de circa 15 miliarde de euro.
