Delgaz Grid, companie membră a grupului E.ON România, a prezentat miercuri, 27 martie, reprezentanților Ministerului Energiei și ai ANRE concluziile finale ale proiectului pilot „20HyGrid”, prin care a fost testată, atât în condiții de laborator, cât și în teren, fezabilitatea tehnică a alimentării locuințelor cu amestec de gaze naturale (80%) și hidrogen (20%) prin actuala infrastructură de gaze naturale, în scopul identificării unei soluții pentru decarbonizarea parțială a sectorului încălzirii, potrivit unui comunicat de presă al companiei.
“Concluzia principală a proiectului, realizat în premieră în România, este că utilizarea amestecului în rețelele de distribuție, instalațiile și aparatele de utilizare existente la clienți, fără să fie necesară vreo modificare a acestora, este posibilă din punct de vedere tehnic și fără riscuri suplimentare în comparație cu utilizarea gazelor naturale.
Principalele componente ale rețelei existente de distribuție a gazelor naturale sunt deja pregătite pentru hidrogen. La presiuni mai mici de 16 bari nu există limitări fundamentale pentru alimentarea cu hidrogen din punct de vedere al etanșeității, materialelor și funcționalității elementelor de rețea”, spune compania.
Totodată, concentrația componentelor relevante ale gazelor de ardere, monoxid de carbon și oxid de azot, a scăzut semnificativ în comparație cu cea înregistrată pentru 100% gaze naturale.
În cazul centralelor termice în condensare, concentrația de monoxid de carbon a scăzut cu valori cuprinse între 23-52%, respectiv cu valori cuprinse între 30-50% pentru concentrația oxizilor de azot, acestea fiind valori medii pentru toate centralele termice în condensare testate, la debite minime și maxime. În cazul centralelor termice clasice, fără condensare, valorile de reducere a noxelor sunt mai mici, având în vedere tehnologia de fabricație mai veche.
„Gazele verzi îmbunătățesc viața oamenilor, oferind un confort și mai bun pe termen lung deoarece protejează în același timp și mediul. Proiectul 20HyGrid arată că rețelele noastre de distribuție gaze naturale au un rol cheie pentru a transporta gazele verzi către industrie, gospodării și oriunde va fi nevoie. Trebuie să acționăm acum, împreună cu autoritățile și ceilalți jucători din piață, pentru a valorifica potențialul uriaș și toate avantajele specifice pe care le are România pentru a deveni un hub de hidrogen la nivel regional, un jucător relevant pe piață, întrunind condițiile pe tot lanțul valoric al noului vector energetic”, a declarat Volker Raffel, CEO E.ON România.
„Rezultatele proiectelor pilot sunt încurajatoare și ne oferă perspective foarte bune pentru atingerea țintelor asumate de România în cadrul politicii energetice și climatice a Uniunii Europene. Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, Ministerul Energiei finalizează în această perioadă cadrul strategic și legislativ care facilitează investițiile în producția și utilizarea hidrogenului verde. În același timp, avem alocate finanțări de peste 1 miliard de Euro pană în 2030, din Fondul pentru Modernizare și PNRR, pentru a susține investiții pentru dezvoltarea întregului lanț valoric al hidrogenului din surse regenerabile”, a spus Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
„Un pas important în tranziția energetică îl reprezintă implementarea tehnologiilor cu hidrogen. Salutăm cu mare interes proiectul dezvoltat de Delgaz Grid/grupul E.ON, pentru că poate asigura baza practică necesară transpunerii reglementărilor din acest domeniu, un domeniu nou în Europa care necesită o abordare atentă a condițiilor tehnice și a standardelor specifice, în vederea asigurării condițiilor de siguranță în exploatare. Este un punct de pornire în folosirea unui amestec de 20% hidrogen și 80% gaze naturale în rețelele de distribuție cu respectarea drastică a tuturor condițiilor tehnice și de siguranță a populației”, a declarat George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE).
„Este momentul potrivit pentru a profita de potențialul hidrogenului de a juca un rol cheie în abordarea provocărilor critice ale tranziției energetice. 20HyGrid a demonstrat că putem folosi infrastructura de gaze naturale a României, de peste 70.000 de kilometri și care deservește 4 milioane de locuințe, pentru a valorifica energia hidrogenului, în amestec cu gazele naturale într-o primă etapă, în siguranță și eficient spre beneficiul uman”, a adăugat Cristian Secoșan, director general Delgaz Grid.
Aparatele testate, în număr de peste 260 – centrale termice în condensare și convenționale, convectoare, aparate de preparare a apei calde (APAC), aragaze, arzătoare din sobe de încălzit și gătit, au funcționat corespunzător, fără diferențe relevante din punct de vedere tehnic față de comportamentul în cazul utilizării gazelor naturale în ceea ce privește stabilitatea, zgomotul etc.
S-au testat mai multe modele de centrale termice în condensare (de la producători diferiți), care au funcționat fără probleme chiar și cu amestec de gaze naturale și volume mai mari de hidrogen în gaze naturale, respectiv 30 și 35%.
Toate arzătoarele atmosferice s-au comportat în mod similar la arderea cu gaze naturale și cu amestec, fără diferențe de aspect, stabilitate, uniformitate a flăcării, zgomot etc. și fără probleme tehnice de funcționare atât la debit minim, cât și maxim, mai spune Delgaz.
„Proiectul pilot 20HyGrid, alături de celelalte proiecte pilot derulate în întreaga lume, reprezintă o punte către trecerea la rețelele de hidrogen în alimentarea publică cu gaze verzi. Pentru atingerea țintei de neutralitate climatică este imperativ să se dezvolte programe de finanțare care să sprijine conversia și modernizarea infrastructurii de gaze naturale pentru transportul și distribuția de gaze neutre din punct de vedere climatic”, a completat Dr. Cristian Călin, manager tehnic Delgaz Grid și coordonator al proiectului 20HyGrid.
Delgaz Grid intenționează să demareze și alte proiecte pilot în acest sens, fiind necesară cât mai curând elaborarea cadrului legislativ corespunzător. Compania are în vedere realizarea mai multor proiecte pilot cu amestec de gaze naturale și hidrogen pe alte zone de interes, de exemplu alimentarea unor consumatori non-casnici, realizarea de proiecte pilot de injecție de biometan în sistemul de distribuție a gazelor naturale și dezvoltarea altor soluții de decarbonizare, cum ar fi reducerea emisiilor de metan, pompele de căldură cu gaze verzi.
“O provocare pentru viitor va fi necesitatea de adaptare a rețelelor/instalațiilor de utilizare, dar mai ales a aparatelor de utilizare pentru 100% vol. H2, întrucât peste o pondere de 30% hidrogen în gazele naturale sunt necesare modificări ale aparatelor de utilizare existente, direct proporționale cu creșterea ponderii H2 în amestec. Prin urmare, peste acest procent nu se justifică ponderi intermediare de H2 între 30 și 100%, ci trecerea directă la 100% hidrogen. Pentru aceasta, dezvoltarea de noi tehnologii de construcție a arzătoarelor este o necesitate pentru următorul pas pe piața de încălzire”, mai spune compania.
Delgaz Grid și-a asumat, în premieră în România, realizarea primului proiect care are ca obiectiv testarea încălzirii sustenabile a locuințelor pe baza unui amestec de gaze naturale (80%) și hidrogen (20%). Proiectul 20HyGrid s-a desfășurat în perioada noiembrie 2022-noiembrie 2023 și a demonstrat cu succes că, din punct de vedere tehnic, este posibilă și sigură adăugarea de hidrogen, în proporție de 20% din volum, în rețelele de distribuție și instalațiile de utilizare a gazelor naturale existente în România.
Delgaz Grid, compania de distribuție din cadrul Grupului german E.ON, operează o reţea de gaze naturale de 25.800 km în 20 de judeţe din partea de Nord şi de Vest a României (Cluj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare, Sălaj, Timiș, Arad, Bihor, Caraș-Severin, Hunedoara, Mureș, Sibiu, Alba, Harghita, Iași, Botoșani, Vaslui, Suceava, Neamț şi Bacău) şi o reţea de electricitate de peste 81.500 km în şase judeţe din Moldova: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava şi Vaslui, care deservesc 3,6 milioane de clienți. De la intrarea pe piaţa locală, în anul 2005, E.ON a investit 2,3 miliarde de euro în principal pentru modernizarea reţelelor de gaze naturale şi electricitate şi a virat către stat impozite şi taxe de 3,4 miliarde de euro.
