Companiile petroliere spun că decizia ANRM de taxa gazul românesc la preţul din  Austria arată “o totală indiferenţă” pentru piaţa de gaze din România

ROPEPCA spune că decizia ANRM de a impune un preţ de referinţă pentru redevenţele la gaze legat de preţul gazului de la Baumgarten nu are legătură cu piaţa românească. Companiile petroliere spun că nu s-a ţinut cont de opinia lor în această chestiune, şi solicită Universităţii de Petrol şi Gaze din Polieşti, ale căror cadre didactice au sfătuit ANRM în acest sens, să spună dacă îşi asumă acest lucru.

Iată integral poziţia ROPEPCA:

„Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră (ROPEPCA) ia poziție față de Ordinul ANRM privind aprobarea Metodologiei de stabilire a prețului de referință pentru gazele naturale extrase în România

Potrivit acestui Ordin, prețul de referință pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcție de prețurile de tranzacționare de pe hub-ul de la CEGH Viena, pe baza unei formule de calcul realizate împreună cu Universitatea de Petrol Gaze Ploiești.

Producătorii români de gaze naturale au plătit până în prezent redevența pentru gazul produs la nivelul veniturilor realizate, un principiu de bază pentru orice taxă aplicată veniturilor. Trebuie înțeles faptul că atât de mult discutatul „preț de referință” nu reprezintă altceva decât o valoare minimă a bazei de calcul pentru redevență, sub care nu se poate coborî.

Alte instituții publice, cum ar fi ANAF, iau în considerare venitul realizat din vânzarea de gaze pentru calcularea diverselor alte taxe, precizează asociația: “De ce ANRM nu ia în calcul aceeași bază pentru calcularea redevenței? Propunerea de a raporta redevența pentru gazele produse în România la o cifră virtuală din străinătate, cifră mult mai ridicată decât prețurile autohtone, arată lipsă de suveranitate și o totală indiferență cu privire la modul de funcționare a pieței de gaze naturale din România.”

ROPEPCA consideră că Agenția Națională pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui Ordin fără să țină cont deloc de pozițiile exprimate de principalii producători autohtoni de gaze naturale în cadrul consultării publice efectuate pe 7 februarie 2018, dar bazând acest ordin exclusiv pe concluziile unui studiu semnat de un cadru universitar aparținând Universității de Petrol și Gaze Ploiești. Asociația Română a Companiilor de Explorare și Producție Petrolieră solicită Universității să comunice dacă punctul de vedere exprimat de autorul studiului este totodată și punctul de vedere ale prestigioasei instituții de învățământ si daca acesta este relevant în contextul în care nu ține cont deloc de expertiza producătorilor autohtoni de gaze naturale.

În cadrul dezbaterii publice organizate de ANRM, producătorii de gaze naturale au exprimat o poziție unitară, poziție susținută și de persoane independente, cum ar fi profesori universitari sau jurnaliști din domeniu, care au fost prezenți.

Harald Kraft, Președintele ROPEPCA a precizat: “Prețul de referință trebuie sa fie prețul de piață din Romania. Suntem de părere că o piață externă nu reprezintă piața din România. Nu avem nicio legătura cu hub-ul Baumgarten din Austria. Acolo gazele sunt vândute de mai multe ori și [o referință bazată pe prețul de acolo]nu este corectă pentru plata redevențelor din Romania”. O abordare corectă ar fi plata redevențelor la prețul de piață realizat de producător în România, nu din afară, consideră Harald Kraft.

ROPEPCA reiterează principalele argumente prezentate la consultările publice, la invitația ANRM, argumente care solicită să fie luate în considerare la întocmirea noii metodologii de stabilire a prețului de referință la gazele naturale.

Calcul de piață relevant pentru România

Pentru a avea eficiență și aplicabilitate, ROPEPCA apreciază că este important ca prețul de referință pentru gazele naturale să fie stabilit în baza unui calcul de piață relevant pentru România și reflectând prețurile efectiv realizate în sectorul upstream din România. “În acest sens, dorim să atragem atenția că variabila referitoare la HUB-urile externe, propusă în proiectul de ordin, nu este aplicabilă condițiilor curente de piață din România. Considerăm că, la fel cum se întâmplă în practica internațională atunci când prețul de referință este bazat pe indici bursieri, indicele ales trebuie să fie reprezentativ pentru vânzările de gaze naturale produse intern”

Având in vedere ca (i) în prezent România nu exportă gaze, deci nu este legată în realitate la piața europeană, și că (ii) în comparație cu alte piețe, piața din România nu este suficient de lichidă, aceasta nu poate să se raporteze momentan la HUB-urile externe de tranzacționare a gazelor naturale, inclusiv CEGH. De asemenea, prețurile de la hub-urile din afara României nu reflectă valoarea efectiv realizată de producătorii locali de gaze naturale, care este semnificativ mai mică din cauza costurilor de livrare a gazelor naturale de la punctele de referință la hub-urile externe. Ca un exemplu, fluctuațiile temporare de pe piața românească raportate la hub-urile europene pot fi de 4-5 euro/MWh sau chiar mai mari, consideră ROPEPCA.

Decizia contrazice Legea Petrolului

Mai mult decât atât, producătorii de gaze naturale au obligația legală de a vinde o parte din producția internă pe piața centralizată din România, ceea ce face cu atât mai puțin relevantă referința la un hub extern.

Considerăm că determinarea prețului de referință pe baza unui indice de piață care nu reflectă prețurile realizate pentru gazele naturale extrase din România cum este prețul de la hub-ul CEGH, este în contradicție cu Legea Petrolului nr. 238/2004, care prevede la art. 49 alin. (2), că „redevența petrolieră se stabilește ca o cotă procentuală din valoarea producției brute extrase”. Merită menționat de asemenea faptul că, în general, tranzacțiile efectuate la un hub se fac în mod predominant prin intermediari care, de cele mai multe ori, vând produsul cumpărat anterior de la un producător. În astfel de cazuri, cotațiile folosite includ și profitul intermediarilor, respectiv includ și cheltuielile de transport. Potrivit ROPEPCA, este corect ca acest element să facă parte din calculul prețului de referință.

Prețurile din PZU nu pot fi referințe pentru contractele pe termen lung

În al doilea rând, asociația consideră că folosirea ca reper a prețului Pieței pentru Ziua Următoare de Gaze Naturale („PZU”) nu este aplicabilă la contractele încheiate pe termen lung care se supun altor termeni și altui mecanism de formare a prețului.

Tratament discriminatoriu

În al treilea rând, mențiunea, ca element de calcul pentru prețul de referință, a puterii calorifice superioare medie pe nivelul țării la valoarea anului anterior pentru stabilirea prețului de referință poate să fie discriminatoriu pentru producătorii care vând gaze sărace și au un venit bazat pe puterea calorifică redusă a produsului  Nu în ultimul rând, precizează ROPEPCA, “dorim să atragem atenția asupra faptului că prin comunicarea unui preț de referință care este legat la o piață externă și care depășește nivelul pieței interne, ANRM trimite un semnal către piața internă care nu poate să fie in interesul consumatorilor”.

ROPEPCA reunește 17 dintre cei mai importanți deținători de acorduri de concesiune petrolieră onshore încheiate cu statul român. Membrii asociației dețin majoritatea acordurilor de concesiune petrolieră pentru blocurile de explorare, dezvoltare și producție onshore din România, reprezentând pentru anul 2016 investiții cumulate de 650 milioane de euro, o cifră de afaceri de aproape 2,9 miliarde de euro, contribuții către bugetul de stat de 300 milioane de euro, responsabile pentru crearea și menținerea a 14.800 locuri de muncă”

E oficial: redevenţa se va plăti la preţul din Austria

ANRM a emis vineri ordinul prin care preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în funcţie de care va fi calculată redevenţa datorată bugetului statului de către producători, va ţine cont de cotaţiile de la bursa CEGH Viena, potrivit unui comunicat al instituţiei, citat de Agerpres.

Ordinul va intra în vigoare începând cu data publicării sale în Monitorul Oficial.

Astfel, preţul de referinţă pentru gazele naturale extrase în România se va calcula în funcţie de preţurile de tranzacţionare de pe hub-ul de la CEGH Viena, cunoscut şi sub denumirea de Baumgarten, pe baza unei formule de calcul realizată împreună cu Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti.

“Prin Ordinul privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale aduce la îndeplinire deciziile Curţii de Conturi din 2010 şi 2015, menţinute prin hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 972 din 4 martie 2015. Curtea de Conturi a stabilit că, prin neactualizarea preţului de referinţă la gaze, din 2008, statul român a pierdut, în perioada 2008-2015, circa 7 miliarde de lei. De asemenea, Curtea de Conturi a cerut actualizarea preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase din România”, spun reprezentanţii ANRM, conform Agerpres.

Aceştia au menţionat că Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a decis emiterea acestui Ordin privind aprobarea Metodologiei de stabilire a preţului de referinţă pentru gazele naturale extrase în România, în urma dezbaterii publice, din data de 7 februarie 2018, la care au participat reprezentanţi ai ANRM, ai producătorilor de gaze, dar şi ai unor profesori de la Universitatea de Petrol şi Gaze Ploieşti.

“Am luat act de observaţiile producătorilor de gaze cu privire la noua metodologie de calcul a preţului de referinţă şi suntem deschişi să purtăm, în continuare, discuţii cu privire la această formulă, astfel încât preţul de referinţă să fie echitabil şi specific fiecărui operator, în funcţie de calitatea gazelor exploatate. Am înţeles dorinţa producătorilor autohtoni de a raporta calculul preţului de referinţă la cotaţiile din piaţa românească. Astfel, Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale sprijină dezvoltarea pieţei româneşti de tranzacţionare de gaze şi îşi doreşte ca aceasta să devină o bază relevantă de referinţă”, a declarat Gigi Dragomir, preşedintele ANRM, citat în comunicat.

Potrivit acestuia, noul preţ de referinţă nu înseamnă o dublare a preţului gazelor la consumatorii finali, ci condiţii corecte atât pentru producători, cât şi pentru statul român, în condiţiile în care preţul gazelor a fost liberalizat, dar se menţine un preţ de referinţă la nivelul anului 2008.

“Având în vedere că, potrivit formulei de calcul, noul preţ de referinţă este apropiat de cel la care s-au făcut tranzacţii pe piaţa de gaze, în ultimele luni, nu vedem motive pentru o creştere a preţului gazelor pentru consumatorii finali”, a adăugat preşedintele ANRM.

În cadrul dezbaterii din 7 februarie pe tema acestui ordin, care a reunit la aceeaşi masă reprezentanţii ANRM şi pe cei ai producătorilor de gaze, aceştia din urmă au susţinut că varianta unui calcul al preţului gazelor în funcţie de cotaţiile de la o bursă externă este cea mai rea posibilă şi au cerut o formulă de calcul care să ţină cont fie de preţul din contractele lor, fie de cotaţiile de la bursele de gaze din România.

În replică, reprezentanţi BRM au arătat că bursa de gaze din România este abia la început, deci imatură şi irelevantă, precizând totodată că preţul la bursa din Viena este aproximativ acelaşi.

Preţul de referinţă pentru calculul redevenţelor nu a mai fost actualizat din 2008 şi este, în momentul de faţă, considerat la 45 de lei pe MWh, faţă de 89-90 de lei pe MWh, cât este preţul pe piaţă.

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *