Companiile din sectorul furnizării de energie electrică nu susțin plafonarea prețurilor la energie și gaze, care este posibil să fie decisă de Parlament și propun un mecanism mai simplu, spun ele, de sprijin al consumatorulor casnici și comerciali de gaze și energie electrică, afectați de creșterile mari ale facturilor.
După cum știm, Senatul a votat deja un mecanism de sprijin al consumatorilor de gaze și energie, aplicabil în perioada 1 noiembrie-31 martie, care, pentru a deveni lege, trebuie să treacă și de Camera Daputaților.
În esență prețurile finale la gaze și energie electrică pentru casnici se plafonează la un leu/kWh la electricitate, respectiv 37 de bani/kwh la gaze, pentru toți consumatorii. Ulterior, la energie electrică se va acorda suplimentar și direct, în factură, o reducere de 29 de bani/kWh la energie electrică și o reducere de 33% a prețului fără taxe al gazului, în limita unui consum de 1.500 kWh de electricitate și a unuia de 1.000 mc de gaze, în cele cinci luni. Marja de profit a furnizorului e plafonată la 5%.
Pentru non-casnici din factură se vor elimina contribuția de cogenerare și certificatele verzi, iar TVA scade la 5%.
Reducerile sunt acordate direct și obligatoriu de furnizori clienților pe perioada sezonului rece, urmând ca banii ( diferența dintre prețurile mai mari de achiziție și prețurile mai mici de vânzare) să le fie returnați de stat, de la buget. Mecanismul de compensare îi face însă pe furnizori să se teamă că nu vor recupera la timp banii de la stat, puteți citi despre asta accesând linkul de mai jos:
Furnizorii de energie și gaze, obligați de lege la compensări și plafonări de prețuri la clienți finalii, se tem că statul nu le va da banii înapoi
De ce n-ar fi benefică plafonarea
Asociația Companiilor de Utilități (ACUE), care reprezintă marile firme de furnizare și distribuție, nu susține ideea de plafonare a prețurilor și a trimis o informare în acest sens atât Guvernului cât și Parlamentului, cu alte soluții, mai simple, consideră ea într-un document intrat în posesia noastră.
“Măsura plafonării prețurilor pe segmentul de furnizare, propusă prin proiectul de lege, nu este o măsură indicată prin recomandările Comisiei Europene, iar Federația ACUE nu susține o astfel de decizie.
În linie cu directivele europene, Guvernul, cu avizul Consiliului Concurenței, poate interveni în formarea prețurilor pentru furnizarea energiei electrice către consumatorii casnici vulnerabili sau afectați de sărăcia energetică, după notificarea Comisiei Europene a acestor măsuri în termen de o lună de la adoptarea acestora. Totuși, toate intervențiile publice în formarea prețurilor pentru furnizarea energiei electrice trebuie:
• să urmărească un interes economic general și să nu depășească ceea ce este necesar pentru a atinge acel interes economic general;
• să fie clar definite, transparente, nediscriminatorii, măsurabile, ușor de implementat și monitorizat;
• să garanteze accesul egal la clienți al operatorilor economici din domeniul energiei din Uniune;
• să fie limitate în timp și proporționale în ceea ce privește beneficiarii lor;
• să nu conducă la costuri suplimentare pentru participanții la piață într-un mod discriminatoriu.
Prin impunerea aceluiași plafon tuturor furnizorilor, măsura va genera genera inechitate în rândul acestora; având în vedere că tarifele reglementate din componenta prețului final sunt diferite în funcție de operatorul de distribuție, măsura va conduce la tratament diferențiat între furnizori.
În plus, tarifele reglementate pot suferi modificări în perioada de referință (ex. taxa de cogenerare, acciza corelată cu cursul EUR), impunând fie modificarea, fie creșterea efortului bugetar pentru compensarea diferențelor către furnizori.
Mai mult, pentru a nu distorsiona valoarea reală a sumelor de recuperat, prețul de referință pentru stabilirea sumelor ce urmează a fi compensate de către statul român trebuie să se raporteze la un interval de timp similar celui pentru care se alocă compensarea”
Citește și:
În România vor fi jumătate de milion de prosumatori mici în mai puțin de zece ani – estimare ANRE
Măsurile de sprijin propuse de companii
ACUE arată că un alt mecanism, mai simplu, ar putea fi adoptat de Legiuitor, în locul plafonării prețurilor și ar putea viza acordarea de către stat a unei sume fixe lunare clientului casnic, care să fie scăzute din factură – un fel de voucher, practică adoptată deja de Franța. De asemenea, pentru clienții non-casnici, statul ar trebui să reducă TVA pe tot lanțul: producție, distribuție, furnizare.
“Federația ACUE propune renunțarea la plafonare și, dacă se consideră o opțiune viabilă, creșterea valorii compensației, cu posibilitatea actualizării acestei valori prin decizii ulterioare ale Guvernului. Această soluție ar permite și o implementare eficientă, transparentă și în timp util. De asemenea, pentru clienții non-casnici mai bună ar fi soluția reducerii TVA”, arată Asociația.
În ceea ce privește schema de compensare propusă, Federația ACUE consideră că mecanismul avut în vedere este prea complex, iar furnizorii vor întâmpina provocări reale atât în procesul de identicare a beneficiarilor, cât și în modul de calcul și aplicare a cuantumului compensației.
În cazul consumatorului casnic, Federația ACUE propune introducerea unui mecanism simplu, facil de implementat, care să stabilească o valoarea unitară (fixă) a compensației acordată pentru o cantitate de energie.
În cazul consumatorului non-casnic, Federația ACUE consideră că, pentru evitarea aplicării unui tratament discriminatoriu diferitelor categorii de actori din piață, este oportună extinderea măsurii diminuării componentei de TVA, prin aplicarea unei cote reduse pe valoare adăugată de 5%, pe întreg lanțul de aprovizionare al beneficiarului final (producție, transport, distribuție).
Mecanismul de decontare avut în vedere va bloca/îngreuna recuperarea în timp util a costului real cu achiziția, ceea ce va duce la acumularea unor pierderi nesustenabile la nivelul furnizorilor și va pune companiile de furnizare în imposibilitatea de a susține financiar costurile cu achiziția energiei”, mai arată Asociația.
De asemenea, ACUE ar dori ca Ministerul Finanțelor să se ocupe de decontarea de către stat a sumelor datorate furnizorilor, și nu Ministerul Energiei și Ministerul Muncii (prin ANPIS) cum este prevăzut în prezent.
“Pentru evitarea acumulării, într-un mod discriminatoriu, a unor costuri nesustenabile pentru furnizori propunem indicarea sursei de finanțare pentru ambele scheme de sprijin, pentru consumatorul casnic și non-casnic și gestionarea mecanismului de decontare de către o singură instituție, la nivelul Ministerului Finanțelor Publice. În linie cu recomandările Comisiei Europene, propunem ca decontarea sumelor să se facă din fondurile obținute din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră post 2012, încasate la bugetul de stat prin intermediul Ministerului Finanțelor Publice.
Conform datelor publice, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială (ANPIS) stabilește, acordă și efectuează plata beneficiilor de asistență socială. Suntem rezervați în ceea ce privește capacitatea instituției de a verifica documentele justificative pentru sumele compensate clienților casnici și mecanismul de rambursare diferențiată de TVA, eliminarea contribuției prin certificatele verzi și a contribuției de cogenerare, pentru clienții non-casnici”, mai arată Federația ACUE.
ACUE grupează toate firmele de distribuție de gaze și energie electrică din România (Enel, CEZ, Electrica, E.On, Engie) și firmele de furnizare din grupurile lor.
