Comisia Europeană va face „orice este necesar” pentru a reconstrui industria europeană, în vederea producerii de echipamente pentru energia solară, a declarat joi comisarul pentru Energie, Kadri Simson, în contextul planurilor blocului comunitar de a reduce rapid dependenţa de gazul rusesc, transmite Reuters, citată de Agerpres.
„Trebuie să readucem producţia în Europa, iar Comisia Europeană este dispusă să facă „orice este necesar” pentru a aduce la îndeplinire acest obiectiv, şi, în acest context, caută posibile opţiuni de finanţare”, a afirmat oficialul la summitul dedicat energiei solare, care se desfăşoară la la Bruxelles.
În urma invadării Ucrainei de către Rusia, principalul furnizor de gaze al Europei, UE analizează măsuri pentru reducerea folosirii gazului rusesc cu două treimi anul acesta şi renunţarea completă până în 2027. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv, UE are în vederea accelerarea tranziţiei la energia regenerabilă.
O strategie specifică pentru energia solară va include accelerarea acordării permiselor pentru astfel de instalaţii, sprijinirea suplimentară a contractelor de achiziţie de energia solară şi construirea de facilităţi de producţie pentru energia solară în Europa, a explicat Simson.
În perioada 2013-2018, UE a impus controale anti-subvenţii şi anti-dumping la panourile solare din China, în încercarea de a-i proteja pe producătorii europeni de invazia de componente ieftine de la cel mai mai mare producător de echipamente pentru energia solară.
Comisia Europeană susţine că 170 de miliarde de metri cubi de gaze ruseşti ar putea fi înlocuite până în 2030 cu instalaţii de energie eoliană (480 GW) şi solară (420 GW).
SolarPower Europe, grup al industriei, susţine că, printr-un sprijin politic adecvat, UE ar putea depăşi 1.000 GW până în 2030, faţă de 165 GW în prezent, dar trebuie să depăşească obstacolele iniţiale.
„Avem deficit de instalaţii, de autorizări emise, probleme cu echipamentele”, a explicat preşedintele grupului, Aristotelis Chantavas. El a cerut UE să se angajeze să producă 45% din energia sa din surse regenerabile până în 2030, faţă de ţinta propusă de 40%, care este negociază de autorităţile blocului comunitar.
