Mecanismul de redresare şi rezilienţă al UE, în valoare de 672,5 miliarde de euro, a primit vineri ultima aprobare, prin parafarea documentului de către preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, şi premierul portughez, Antonio Costa, a cărui ţară deţine preşedinţia rotativă a Consiliului UE. O mare parte din bani – 312,5 miliarde de euro – va fi acordată sub formă de granturi pentru investiţii şi reforme în cele 27 de state membre ale blocului comunitar. Pentru a accesa banii, guvernele trebuie să înainteze proiectele de cheltuieli până la 30 aprilie. Restul banilor pot fi acordaţi ca împrumuturi.
Bruxelles-ul vrea ca banii să fie folosiţi şi pentru îndeplinirea obiectivelor climatice, în condiţiile în care UE urmăreşte să devină neutră din punct de vedere climatic până în 2050. Comisia Europeană vrea ca ţările să aloce din cota lor cel puţin 37% pentru proiecte de mediu, iar cheltuielile „nu trebuie să afecteze” mediul şi obiectivele climatice.
Unele state UE, cum ar fi Germania şi Polonia, intenţionează să folosească gazele naturale, care contribuie la încălzirea globală, ca „o punte” pentru a-şi reduce dependenţa de cărbune.
Conform indicaţiilor publicate de Comisia Europeană, planurile statelor membre nu trebuie să afecteze semnificativ eforturile de a limita schimbările climatice, de adaptare la impactul schimbărilor climatice, de a proteja resursele marine, de a reduce poluarea, de a ocroti natura şi de a promova „economia circulară”, cu mai puţine deşeuri şi mai multă reciclare.
Investiţiile în energie sau generarea căldurii din combustibili fosili şi infrastructura aferentă ar trebui în general să nu fie eligibile pentru fondurile de redresare. Totuşi, „excepţiile limitate” pot fi făcute pentru proiectele de gaze naturale, „de la caz la caz”, apreciază CE, indicând spre ţările care folosesc gazele pentru reducerea rapidă a emisiilor înlocuind cărbunele sau petrolul.
