Comisia Europeană s-a văzut nevoită să amâne publicarea regulilor detaliate de implementare a taxonomiei finanţării sustenabile în UE, după ce 10 state, în principal est-europene, au ameninţat cu veto, întrucât în proiectul de propunere al Comisiei gazele naturale nu au fost incluse în combustibilii de ”tranziţie”, contrar angajamentelor convenite la summitul european din decembrie la care a fost negociat obiectivul climatic 2030, relatează luni Euractiv, citată de Euractiv.
Executivul comunitar a publicat pe 20 noiembrie 2020 proiectul regulilor de implementare a taxonomiei UE (un sistem de clasificare pentru investiţii durabile folosit la nivelul UE), descriind propunerea sa drept prima ”listă verde” existentă în lume a activităţilor economice menite să încurajeze investiţiile private în economia verde.
A urmat o consultare publică asupra proiectului de reguli – cunoscute sub numele de ”acte delegate” -, cu 46.591 de răspunsuri primite şi încheiată pe 18 decembrie. Dar propunerea finală a Comisiei, care urma să fie publicată până pe 1 ianuarie, a fost amânată, motivul fiind, conform unui purtător de cuvânt comunitar, că încă se analizează reacţiile primite în cadrul consultării publice.
Orientările cuprinse în propunerea pe care trebuie să o elaboreze Comisia au ca obiectiv să orienteze investitorii privaţi spre companiile ecologic sustenabile, prin stabilirea unor praguri detaliate de emisii poluante prin care o activitate poate fi considerată ”sustenabilă”.
Însă propunerea preliminară a Comisiei nemulţumeşte unele statele UE din Est şi Sud, care reclamă faptul că, în proiectul de orientări, gazelor naturale le-a fost refuzat statutul de combustibil ”de tranziţie”, chiar şi atunci când acesta înlocuieşte cărbunele în producţia energiei electrice. Polonia în mod deosebit ”a fost vocal critică”, afirmă un diplomat european.
Pe 18 decembrie, când s-a încheiat consultarea publică, un grup de zece state membre au transmis Comisiei Europene un document în care îşi exprimă îngrijorările. Documentul, semnat de Bulgaria, Croaţia, Cipru, Republica Cehă, Grecia, Malta, Polonia, România, Ungaria şi Slovacia, ”subliniază nevoia menţinerii posibilităţii folosirii gazelor naturale drept combustibil de tranziţie” şi insistă de asemenea asupra ”posibilităţii folosirii hidrogenului din diverse surse energetice”, a declarat un diplomat pentru Euractiv.
Acest document a fost trimis Comisiei la o săptămână după summitul UE la care liderii europeni au discutat o noapte întreagă despre noul obiectiv climatic, convenind atunci asupra ţintei diminuării emisiilor poluante cu cel puţin 55% până în anul 2030 faţă de nivelul anului 1990 – în creştere faţă de ţinta precedentă de 40%, dar sub cea de 60% dorită de Parlamentul European.
Liderii europeni au promis în concluziile acelui summit că va fi respectat ”dreptul statelor membre de a decide asupra mix-ului lor energetic şi de a alege tehnologiile cele mai adecvate (…), inclusiv tehnologii de tranziţie, precum gazele”, deschizând astfel posibilitatea unor finanţări comunitare pentru proiecte gazeifere. Această menţiune explicită a fost amintită în documentul transmis Comisiei de cele 10 state menţionate.
Prin urmare, confruntată cu perspectiva unui veto din partea unei minorităţi de blocaj a statelor membre, Comisia Europeană se vede nevoită să mai reflecteze asupra propunerilor, mai ales că această contestare nu se limitează doar la cele 10 ţări.
Potrivit unei surse din Parlamentul European, aproape toate statele membre şi unele grupuri de interese au avut obiecţii asupra actelor delegate, inclusiv Germania, al cărei Minister de Finanţe a observat că numai 2% din companiile germane ”blue chip” listate la bursa DAX ar fi considerate ”sustenabile” dacă actele delegate ale Comisiei ar fi implementate în forma actuală.
