Comerţul cu energie a ajuns să adâncească deficitul ţării: importurile sunt duble faţă de exporturi, “pierdem” câte “34 de lei la fiecare MWh

România a ajuns să fie în toiul verii importator net de energie electrică, o situaţie absolut inedită, cu importuri duble cantitativ faţă de exporturi în luna iulie. În plus, importăm, pe unitate (MWh) la preţuri mai mari decât exportăm astfel că şi energia a ajuns să contribuie la deficitul comercial al ţării: 58 de milioane de lei, minus, în doar o lună.

România a ajuns importator net de energie electrică în toiul verii şi a consemnat o premieră a ultimului deceniu de când există date publice accesibile şi cel mai probabil o premieră a perioadei post-decembriste, după cum aţi putut citi deja AICI 

Textul de atunci a fost realizat pe baza datelor Transelectrica, iar acum putem detalia situaţia aferentă lunii iulie, în condiţiile în care Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a publicat recent raportul de monitorizare al pieţei pe acea lună.

România era în mod tradiţional exportator de electricitate în această perioadă, dar în luna iulie exporturile s-au prăbuşit iat importurile au crescut spectaculos. Producătorii români de electricitate au vândut pentru a fi exportaţi  doar 217 GWh de electricitate, adică mai puţin de jumătate faţă de luna iulie a anului trecut (522 GWh) şi chiar faţă de luna precedentă din acest an (557 GWh). Mai interesant, doar o mică parte din aceste exporturi s-au făcut prin tranzacţii pe piaţa spot (Piaţa pentru Ziua Următoare-PZU) care este cuplată prin preţ cu cea din Ungaria, Slovacia şi Cehia: doar 21 GWh, adică sub 10% din totalul exporturilor.

Situaţia stă evident invers, dacă ne uităm la evoluţia importurilor. Ele au ajuns în iulie 2019 la 402 GWh, adică o cotă de 8,9% din consumul naţional de electricitate al acelei luni. Au fost de peste patru ori mai mari decât în urmă cu un an (92 GWh în iulie 2018) şi de aproape trei ori mai mari decât luna precedentă (135 GWh în iulie 2019). Iar mai mult de jumătate din importuri (214 GWh) s-au făcut de pe PZU, adică din piaţa spot, ceea ce este un semn al penuriei de energie din România, mai degrabă decât o problemă de preţ. Importurile de pe piaţa spot cuplată au crescut de o sută de ori faţă de iulie 2018 (atunci au fost doar 2 GWh. Faţă de luna precedentă, iunie 2019, creşterea cantitativă a fost de 2,5 ori (faţă de 83 GWh).

Problema şi mai mare este că, inclusiv din cauza acestui tip de tranzacţii, care au fost generate de producţia mică a ţării, nu doar că am importat de aproape două ori mai mult decât am exportat, ci şi că am exportat ieftin şi am importat scump, prin comparaţie.

Datele ANRE arată un preţ mediu de export de 236 de lei/MWh, pentru luna iulie. Preţul este mai mare decât în urmă cu un  an, cu 22% (era de 193 de lei în iulie 2018) şi faţă de luna precedentă, cu 34% (175 de lei), iar preţul de export pe piaţa PZU cuplată a fost chiar mai bun: 269 de lei/MWh, însă la tranzacţii mici pe această piaţă, doar 21 GWh.

Preţul mediu de import a fost însă mai mare decât cel de export: 270 de lei/MWh, deci cu peste 14%. De menţionat şi că importurile de pe o zi pe alta din piaţa spot cuplată s-au  făcut la un preţ mediu puţin mai mic (268 de lei).

Aşadar, comerţul internaţional cu energie a ajuns să se adauge şi el la deficitul comercial al ţării: în plină lună de vară, importurile de electricitate au fost duble în raport cu importurile, iar preţul energiei cumpărate din import a fost cu 14% mai mare decât al energiei exportate. La un calcul simplu, rezultă o valoare a  importului, doar pentru iulie, de 109 milioane de lei, bani care au ieşit din ţară. Intrările din exporturi s-au cifrat la doar 51 de milioane de lei. Aşadar, un deficit comercial din tranzacţiile cu energie de 58 de milioane de lei, în doar o lună.