Combustibilii fosili încă domină consumul de energie la nivel global, regenerabilul crește prea încet – raport

Chiar și după creșterea-record a energiei regenerabile anul trecut, combustibilii fosili continuă să fie dominanți în utilizarea energiei la nivel mondial, ponderea globală în consumul global de energie crescând cu puțin sub opt puncte procentuale în ultimul deceniu, scrie Deutsche Welle (DW), care citează un raport al REN21.

În prezentarea anuală a sectorului energiei regenerabile, rețeaua internațională de politici REN21 arată  că ponderea surselor regenerabile în consumul de energie la nivel mondial a stagnat, în ciuda investițiilor sporite. Sectorul regenerabilelor, care a asigurat aproximativ 20% din necesarul mondial de energie în 2011, a reprezentat puțin peste 28% în 2021.

Câștigurile realizate în regenerabil în 2021 au fost pe fondul unei creșteri cu 4% a consumului de energie, pe măsură ce lumea a început încet să revină din blocajul COVID, o creștere care a fost acoperită în principal de combustibilii fosili precum cărbunele și gazul natural.

„Deși multe guverne s-au angajat la zero emisii nete de gaze cu efect de seră în 2021, realitatea este că, dreapt răspuns la criza energetică, majoritatea țărilor s-au întors la căutarea de noi surse de combustibili fosili și la arderea a și mai mult cărbune, petrol și  gaz”, a declarat Rana Adib, director executiv la REN21, înainte de publicarea raportului.

Rezultatul este că emisiile de dioxid de carbon legate de energie au crescut anul trecut la un record de 36,3 miliarde de tone metrice – cu 6% până la cel mai mare nivel de până acum, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Raportul a venit și cu vești bune pentru sector. Aproximativ 366 de miliarde de dolari (350 de miliarde de euro) au fost investite în sectorul energiei regenerabile în 2021, potrivit cifrelor furnizate de REN21, în creștere pentru al patrulea an consecutiv. Și pentru prima dată, mai mult de 10% din electricitatea mondială a avut ca sursă energia solară și eoliană.

Dar aceste investiții pălesc în comparație cu subvențiile pentru combustibilii fosili, care s-au ridicat la 18 trilioane de dolari între 2018 și 2020 – 5,9 trilioane de dolari numai în 2020.

„Guvernele nu au reușit să facă din decarbonizare prioritatea în pachetele lor de redresare economică post-pandemie, doar o mică parte din miliardele cheltuite fiind dedicate accelerării tranziției energetice pentru a reduce emisiile”, a scris Climate Action Tracker, o coaliție independentă de cercetare, într- o analiză recentă.

„În schimb, au ratat o oportunitate imensă, cheltuind cea mai mare parte din acele pachete pentru menținerea status quo-ului”. Înainte de reuniunea COP26 din noiembrie anul trecut, din multele angajamente net-zero făcute, doar 84 de țări au avut obiective de energie regenerabilă la nivelul întregii economii și doar 36 pentru surse regenerabile 100%.

Evaluarea Climate Action Tracker a fost împărtășită de trei cadre universitare de la Universitatea John Hopkins, într-un comentariu din martie în revista „Nature”.

„Investițiile verzi de astăzi sunt proporțional mai mici decât cele care au urmat recesiunilor anterioare”, au spus aceștia. „După criza financiară globală din 2007-2009, de exemplu, 16% din cheltuielile globale de stimulare a economiilor au fost direcționate către reduceri de emisii (sau aproximativ 520 de miliarde de dolari din 3,25 trilioane de dolari în total). Dacă o pondere similară ar fi fost angajată astăzi, totalul ar fi 2,2 trilioane de dolari – mai mult decât dublu față de ceea ce s-a angajat pentru reducerea emisiilor”.

Războiul din Ucraina a destabilizat și mai mult piețele energetice

Războiul declanșat de Rusia în Ucraina și sancțiunile globale impuse Moscovei au agravat criza energetică globală și au amenințat că vor opri exporturile rusești de gaze naturale și petrol, în special către Europa.

Deși Uniunea Europeană a convenit la începutul acestei luni să interzică aproximativ 90% din exporturile rusești de țiței și produse petroliere în bloc în următoarele opt luni, anumite țări – precum Ungaria, Slovacia și Republica Cehă – au declarat că nu pot opri complet importurile. Și blocul încă nu a găsit cum să-și reducă dependența de gazul rusesc, Germania fiind unul dintre cei mai mari clienți ai săi.

Aproximativ 58% din aproape 2.000 de companii germane au declarat că nu vor putea înlocui gazele fosile pe termen scurt, în timp ce 14% au înregistrat o scădere a producției de la începutul războiului, potrivit unui sondaj realizat de Institutul german pentru Cercetarea Forței de Muncă. (IAB).

Adib de la REN21 a spus că evoluțiile recente au evidențiat necesitatea unei tranziții globale rapide către sursele regenerabile, numindu-le „cea mai accesibilă și cea mai bună soluție pentru a aborda fluctuațiile prețului energiei”, precum și o modalitate de a oferi independență energetică.

Vorbind cu DW în septembrie, după alegerile federale din Germania, ea a spus că țara trebuie să preia conducerea unei „tranziții integrate de la economia bazată pe combustibili fosili la o economie bazată pe surse regenerabile”, deși a recunoscut că țara mai are încă multe de făcut.

„Tranziția trebuie să fie ancorată în orice activitate economică și în orice activitate politică. Și Germania, care a fost un lider istoric în ceea ce privește dezvoltarea tranziției energetice, are în mod clar o mare sarcină astăzi de a prelua conducerea și conduce tranziția integrată […] dar să fie și să inspire alte guverne la nivel global.”

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.