Țările din Europa Centrală și de Est nu își folosesc pe deplin resursele pentru dezvoltarea regenerabilelor, iar o cooperare între statele zonei ar fi benefică – ar duce capacitatea instalată în eolian și fotovoltaic la 196 GW, ar scădea prețurile cu 29% și ar determina exporturi anuale de energie de 23 TWh la nivelul anului 2030, potrivit unui studiu citat de CE Energy News.
“În ciuda potențialului lor vast în materie de energie regenerabilă, țările din Europa Centrală și de Est au ezitat să profite de avantajele tranziției energetice, stabilind obiective lipsite de ambiție și încetinind implementarea energiei eoliene și solare. Viitoarea revizuire a planurilor naționale privind energia și clima reprezintă o ocazie crucială de a revizui această abordare, beneficiind de prețuri mai mici la electricitate, de finanțare suplimentară și de sisteme energetice mai curate și mai sigure. Ceea ce are nevoie regiunea pentru a-și spori competitivitatea economică este un master plan energetic regional”, se arată într-o analiză a CE Energy News, pe baza unei analize Ember.
Europa Centrală și de Est (ECE) are un potențial uriaș în ceea ce privește energiile regenerabile.
Un nou raport Ember arată că țările din ECE ar putea crește ponderea energiilor regenerabile în sistemul lor energetic de la 25 % în prezent la 63 % în 2030. Acest lucru înseamnă o creștere de șase ori a capacității eoliene și solare, de la 35 gigawați (GW) la 196 GW, ceea ce ar duce la prețuri medii cu ridicata ale energiei electrice cu 29% mai mici decât în cazul unui scenariu bazat pe condițiile actuale și ar face ca economiile să devină mai atractive pentru investitorii străini.
Modelul Ember a constatat că este probabil ca țările din ECE (Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Slovenia, Croația, România și Bulgaria) să desfășoare doar jumătate din potențialul lor pentru 2030 dacă nu vor exista îmbunătățiri ale politicilor privind energia regenerabilă în întreaga regiune.
“Obiectivele actuale în materie de energie regenerabilă din regiune sunt printre cele mai scăzute din UE, iar majoritatea energiei electrice din ECE (55 %) provine încă din combustibili fosili, ceea ce duce la unele dintre cele mai mari prețuri la electricitate din UE, precum și la probleme de aprovizionare cu gaz și cărbune. O oportunitate cheie de a consacra angajamente naționale mai mari privind energia eoliană și solară este revizuirea viitoare a Planurilor naționale privind energia și clima (NECP), care va avea loc în iunie”, mai arată CEE Energy News.
Regiunea acoperă aproximativ 20 % din populația și teritoriul UE, 15 % din PIB-ul UE și 17 % din cererea de energie electrică, dar încă reprezintă doar 7 % și, respectiv, 12 % din capacitatea eoliană și solară a UE. Anul trecut a adus evoluții semnificative: capacitatea eoliană și solară din ECE a crescut cu aproximativ 28%, aproape dublu față de media UE, Polonia devenind a treia cea mai mare piață fotovoltaică din Europa.
“Cu toate acestea, în întreaga regiune ECE persistă bariere în calea extinderii regenerabilului. Perioadele de obținere a autorizațiilor pentru energia eoliană și solară în Croația sunt cei mai mari din Europa, Ungaria a interzis complet energia eoliană terestră, iar Polonia a avut în ultimii 7 ani cea mai restrictivă lege privind amenajarea teritoriului pentru energia eoliană. De asemenea, investitorii se lovesc de blocaje în rețea și de costuri de capital de până la 5 ori mai mari decât în Germania, de exemplu”, mai arată sursa citată.
Conform analizei Ember, eliminarea acestor blocaje și introducerea unor politici de sprijin ar putea face ca regiunea să atingă o cotă de 63% de energie regenerabilă în 2030. De asemenea, s-ar deschide cel puțin 137 de miliarde de euro din fondurile UE pentru a investi în tranziția energetică. Poate cel mai important, regiunea ar crea un surplus semnificativ de energie electrică ecologică la costuri reduse, atrăgând noi investiții și sporind competitivitatea economică. Cu 200 GW de energie eoliană și solară, ECE ar putea exporta 23 terawatt-oră (TWh) de energie electrică în 2030, față de importul de 7 TWh în 2022.
Investitorii locali și străini sunt acum în căutarea acestei electricități ieftine, inclusiv giganți din industria producătoare precum General Motors, Hyundai, KIA, Apple, LG, Samsung și BMW, care s-au angajat să se aprovizioneze în proporție de 100% cu energie electrică bazată pe surse regenerabile în cadrul inițiativei RE100, mai arată analiza.
“Pentru a avea acces la beneficiile unei cantități mai mari de energie eoliană și solară, regiunea Europei Centrale și de Est are nevoie de un plan director în domeniul energiei: un cadru de colaborare între țări, în care națiunile cu acces mai redus la resurse regenerabile, cum ar fi Ungaria sau Cehia, ar putea co-investi, de exemplu, în proiecte eoliene offshore în statele baltice, unde potențialul de energie eoliană depășește cererea națională de energie electrică. Colaborând, Europa Centrală și de Est poate construi un sistem energetic mai ieftin, mai curat și mai sigur, consolidându-și totodată economiile’, se mai arată în analiză.
