Școlile și grădinițele ar trebui să devină ținta principală în strategiile de renovare a clădirilor, pentru municipalitățile din România. Argumentele pentru care reabilitarea energetică a școlilor trebuie să devină o prioritate la nivel național sunt numeroase. Ele sunt de ordin financiar, de mediu și, cel mai important, legate de sănătatea și performanța școlară a copiilor, cu efecte pe termen lung asupra dezvoltării societății. Mai departe, o analiză a celor de la “România Eficientă” pe această temă
Demararea unui „val de renovare” a unităților școlare trebuie să combată două probleme majore: costurile ridicate cu energia și calitatea aerului interior din aceste clădiri.
Bani risipiți prin ziduri și ferestre
Datele Comisiei Europene arată că școlile sunt a doua sursă mare de cheltuieli pentru municipalități, însumând până la 70% din facturile lor cu energia. De aceea, „pentru a reduce amprenta de carbon și cheltuielile, sunt necesare măsuri de eficiență energetică și surse de energie regenerabilă, mai ales în școlile care au fost construite cu decenii în urmă și în regiunile în care s-au făcut cele mai mici investiții”(sursa, AICI).
Având probleme numeroase care țin de izolația termică a clădirii, de sistemul de încălzire și de iluminat, o mare parte din energia consumată în școli este risipită, ceea ce majorează semnificativ cheltuielile unei școli cu utilitățile.
Reducerea facturilor poate permite direcționarea economiilor obținute către dotarea acestor unități cu echipamente de studiu suplimentare, de exemplu, ori cu tehnologia atât de necesară într-o economie tot mai digitalizată.
Copiii au nevoie să învețe în clădiri sănătoase. Beneficiile renovării școlilor asupra performanței școlare
Dincolo de reducerea facturilor cu energia, devenind mai eficiente energetic, unitățile de învățământ vor fi mai sănătoase pentru mediu – emițând mai puține gaze cu efect de seră, dar și pentru elevi.
În afară de locuințe, școlile sunt spațiul în care tinerii își petrec cea mai mare parte a zilei. De aceea, un mediu confortabil și sănătos este absolut necesar pentru starea de bine și pentru productivitatea lor.
Federația Asociațiilor Europene de Încălzire, Ventilare și Aer condiționat (REHVA) atrage atenția că „în designul clădirilor, obținerea unui mediu interior de calitate adesea nu este considerată o prioritate. În clădirile școlare existente, se găsesc adesea sisteme neoptimizate în privința consumului de energie” (sursa, AICI).
REHVA explică, într-un raport, aspectele numeroase ce țin de un mediu interior confortabil:
- Condițiile exterioare (poluarea aerului, temperatura externă, zgomotul ambiental, soarele și lumina zilei, mediul verde)
- Starea clădirii (fațada, materialele de construcție, mobilierul)
- Serviciile clădirii (sistemele HVAC – încălzire, ventilare și aer condiționat, iluminatul)
- Oamenii și comportamentul lor (utilizarea echipamentelor HVAC, curățenia, mentenanța etc.)
Adunate laolaltă, acestea se reflectă asupra calității mediului interior, reprezentat de: confortul termic, calitatea aerului interior, confortul acustic și cel vizual.
Un infografic realizat de România Eficientă pe baza datelor Institutului European pentru Performanţa Clădirilor (BPIE) sintetizează cât de importante sunt condițiile mediului interior pentru sănătatea și performanța copiilor:
De pildă, modelările derulate de BPIE arată că, într-un interval de temperatură cuprins între 20°C și 32°C, o reducere cu 1°C a temperaturii din clădire crește performanța de învățare a elevului cu 2,3%. Reducerea concentrației de CO2 din interior cu câte 100 ppm conduce nu doar la diminuarea absențelor medicale, ci și la îmbunătățirea performanței academice cu 3-8%. Totodată, un iluminat natural bun, pe lângă reducerea cererii de energie, poate crește atenția, concentrarea și relaxarea, conducând la o performanță școlară îmbunătățită cu până la 18% (sursa AICI).
Așadar, dată fiind importanța mediului interior, investițiile în creșterea eficienței energetice a clădirilor vor avea beneficii rapide asupra sănătății și performanței academice a elevilor.
Să facem școlile „energy smart”: autoritățile publice pot oferi o lecție importantă pentru tineri
În România, din circa 13.600 de clădiri aparținând unor unități școlare, aproape jumătate necesită reabilitare, reiese dintr-o analiză realizată de Energy Policy Group pe baza datelor culese din Sistemul Informatic Integrat al Învăţământului din România (www.siiir.edu.ro). Această statistică, deși nu e completă, reflectă nevoia uriașă de reabilitare a școlilor din țară.
Dincolo de beneficiile enumerate mai sus, prin renovarea școlilor, municipalitățile se pot folosi de aceste clădiri publice ca modele deschizătoare de drum pentru un amplu val de renovare în toată țara – cu beneficii economice, sociale și de sănătate majore.
Pe lângă toate acestea, creându-le elevilor spații de calitate, eficiente energetic, pentru educație, autoritățile locale oferă tinerei generații un instrument de învățare despre responsabilitatea financiară, socială și de mediu. Vom crește astfel nu doar copii sănătoși, ci și o generație responsabilă în ceea ce privește gestionarea resurselor. O lecție importantă în contextul schimbărilor climatice care modifică din temelii fundamentele economice și sociale ale lumii în care trăim.
România Eficientă este un proiect privat, de interes public naţional, derulat de Energy Policy Group (EPG), în parteneriat cu OMV Petrom, ce se desfăşoară până în 2022. Proiectul a demarat în vara anului 2019 şi constă în derularea unui program naţional de promovare a eficienţei energetice. România Eficientă îşi propune să sprijine atingerea ţintelor României pentru anul 2030 în privinţa reducerii emisiilor de carbon şi a creşterii eficienţei energetice, atât prin campanii de informare şi educare, cât şi prin realizarea unor proiecte concrete de renovare aprofundată în şcoli publice din diferite regiuni ale ţării.
