Prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă va efectua sâmbătă, o vizită în Bulgaria, cu prilejul evenimentului de lansare a exploatării comerciale a Interconectorului Grecia-Bulgaria, la care vor mai participa lideri regionali şi europeni, respectiv reprezentanţi ai companiilor operatoare în sectorul energetic din statele direct interesate în proiect, anunţă Executivul, citat de News.ro.
Potrivit premierului, acest interconector va deschide o etapă importantă în eforturile pe care le facem împreună la nivel european pentru a ne asigura necesarul în plan energetic.
”Inaugurarea Interconectorului Grecia-Bulgaria este un moment pe care îl aşteptăm cu mult interes şi speranţă şi care va deschide o etapă importantă în eforturile pe care le facem împreună la nivel european pentru a ne asigura necesarul în plan energetic reducând, în acelaşi timp, dependenţa de gazul rusesc. Importurile de gaz din Azerbaidjan prin intermediul acestui interconector reprezintă o sursă alternativă viabilă de acum, care va asigura României şi altor state aflate pe diagrama de distribuţie a acestei reţele de gaze accesul la Conducta Trans-Anatoliană de Gaze Naturale (TANAP)”, a declarat prim-ministrul Nicolae-Ionel Ciucă.
În marja vizitei pe care o efectuează la Sofia, premierul Nicolae Ionel-Ciucă are programate întrevederi cu gazdele bulgare, preşedintele Republicii Bulgare Rumen Radev şi cu premierul bulgar interimar, Galab Donev, precum şi cu oficiali din alte ţări invitaţi la eveniment, între care preşedintele Azerbaidjan, Ilham Aliyev, şi premierul Republicii Elene, Kyriakos Mitsotakis.
Din delegaţia oficială care îl însoţeşte la Sofia pe premierul Nicolae-Ionel Ciucă fac parte ministrul Energiei, Virgil Popescu, directorul general SNTGN Transgaz S.A., Ion Sterian, directorul general al SNGN Romgaz S.A., Răzvan Popescu, şi directorul adjunct al SNGN Romgaz S.A., Aristotel Jude.
Interconectorul de gaze Grecia-Bulgaria este conceput să facă legătura între sistemul naţional de transport al gazelor din Grecia şi gazoductul Trans Adriatic Pipeline (TAP) în regiunea Komotini din Grecia cu sistemul naţional de transport de gaze din Bulgaria în regiunea Stara Zagora. Lungimea totală a interconectorului este de 182 de kilometr, iar capacitatea de transport a fost concepută la trei miliarde metri cubi pe an pe direcţia Grecia-Bulgaria. Pe termen lung, interconectorul IGB va putea transporta gaze naturale din Israel şi Cipru, precum şi volume suplimentare din Azerbaidjan şi alte ţări.
Interconectorul Grecia-Bulgaria (IGB) permite ca o parte din fluxul de gaze din sudul Balcanilor să ajungă în sistemul românesc (conducta Giurgiu-Ruse este de mult operațională) și apoi, inclusiv prin BRUA, via Ungaria, spre centrul continentului. În condițiile în care deja în Balcani există gaz din Azerbaijan, adus aici prin gazoductul TANAP-TAP. Pe de o parte, chiar ar fi vorba despre o diversificare a sursei de gaze (acum este doar gaz rusesc – transportat prin Turk Stream)
Recent, au fost făcute anunțuri despre finalizarea lucrărilor, dar au fost exprimate temeri că gazoductul cu o capacitate de trei miliarde de metri cubi de gaze pe an să nu fie operațional înainte de începerea iernii.
„Încă nu este clar dacă interconexiunea de gaze cu Grecia va începe să funcționeze în octombrie. Nimeni nu ne poate garanta acest lucru”, a declarat luna trecută șeful Bulgargaz.
Tot în ultima parte a lunii august, Răzvan Nicolescu, fost ministru român al Energiei și una dintre vocile importante din domeniu în România, a scris acum câteva zile comisarului european pentru Energie, cerând presiuni de la Bruxelles pentru urgentarea finalizării acestui proiect care ar aduce în zona noastră și gaz din altă sursă decât Rusia. Comisia a răspuns solicitând tuturor părților implicate finalizarea cât mai rapidă a lucrărilor. Puteți citi scrisoarea și răspunsul Comisiei AICI
