Oficialii Băncii Naționale a României spun că există un risc la nivelul economiei românești legat de companiile mari care ar avea de suferit în urma schimbărilor climatice. Iar, cum băncile au expuneri semnificative pe aceste active, strategia de finanțare a sistemului bancar românesc trebuie să se “mute” spre verde.
“Există o preocupare la BNR legată de finanțare verde și de sustenabilitatea schimbărilor climatice. Acum mai bine de doi ani am rulat un test de stres: cât de bine ar rezista economia românească și sectorul bancar în contextul schimbărilor climatice. Un rezultat al acestui studiu, care a fost și prezentat în Raportul de Stabilitate Financiară pe 2019 arată că miza este importantă, atât pentru autorități, cât și pentru mediul privat. În economia românească, o pondere semnificativă a firmelor este expusă la riscul schimbărilor climatice, mai precis peste 40% dintre firmele care formează valoarea adăugată brută din economie și care au mai bine de 50% din toate activele din economie e posibil să fie afectate se schimbările climatice. Prin urmare, merită să intervii mai degrabă mai curând decât mai târziu”.
Declarația a fost făcută de Florian Neagu, director adjunc la Direcția Stabilitate Financiară din BNR, la un eveniment organizat de Asociația Română pentru Energie Eoliană (RWEA).
“De asemenea, sectorul bancar are o expunere destul de importantă pe aceste firme și e de gândit și pentru managerii din bănci să schimbe puțin strategia de finanțare, cu accent mai mare pe riscurile care provin din schimbările climatice și cu accent mai mare pe finanțarea verde. Altfel, o bună parte din expunerile amintite s-ar putea să se transforme în active cu probleme. Situația nu este unică pentru românia, vorbim la nivel european de o preocupare care va deveni tot mai crescută pentru bănci”, a mai spus Neagu.
Într-adevăr, în această lună, Autoritatea Bancară Europeană (EBA), a publicat concluziile primului său exercițiu-pilot la nivel european privind riscul climatic, la care au participat voluntar 29 de bănci, care au însă, împreună, 50% din toate activele din UE. 58% din expunerea pe care o au pe firmele mari (credite date) este pe sectoare care sunt sensibile la riscul tranziției spre celebra neutralitate climatică a continentului. Doar 7,9% din finanțări sunt alocate sectoarelor care respectă taxonomia Comisiei Europene, deci finanțări verzi.
Grup de lucru pentru stimularea finanțării verzi
Florian Neagu a mai spus că, în octombrie anul trecut, la nivelul Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, s-a decis înființarea unui grup de lucru pentru stimularea finanțării verzi, grup care a avut peste 90 de membri, atât din partea statului (BNR, ministere, reglementatori), cât și a mediului privat.
“Această colaborare nu a fost superficială. S-a lucrat din noiembrie anul trecut până în mai. Perspectivele sectorului prdivat au fost pouse în fața politicilor publice, și au rezultat 16 recomandări, care sunt acum în proiect, cu termene precise de îndeplinit majoritatea în următoarele 12 luni. Dacă vor fi aprobate de Comitetului Național de Supraveghere Macroprudențială, BNR și ASF va trebui să se țină cont de ele”, a spus Neagu.
El nu a dat detalii despre cele 16 recomandări, pentru că nu au fost validate de CNSM, dar pachetul va fi prezentat în iulie. A spus însă că ele încearcă să atace trei probleme. “Prima: să stimuleze în mod sustenabil finanțarea verde. A doua: să sprijine o schimbare structurală a economiei românești pe baza agendei climatice. Al treilea lucru: o mai mare transparență, o mai bună raportare și o mai bună conștientizare în societate legată de oportunitățile agendei cliamtice dar și de riscurile unei acțiuni întârziate sau dezordonate”, a spus oficialul BNR,
