Ministrul Energiei a spus că în data de 20 martie, toate turbinele eoliene din România au îngheţat, iar producţia de energie electrică a fost suplinită de cărbune. Situaţia din teren arată însă că, în acea zi, niciodată producţia din surse eoliene nu a fost zero, iar puterea medie a „moriştilor de vânt” a fost aproape cât a unei unităţi de la Cernavodă.
„Aş începe cu următoarea afirmaţie care este destul de dură: hai să nu tăiem ceva înainte de a pune ceva în loc. Adică România este o ţară binecuvântată de Dumnezeu. E o ţară care dispune de resurse bogate de energie regenerabilă, hidro, geotermală, biomasă, energie eoliană, solară şi din resurse clasice, cărbune, gaz, petrol… nuclear. Haideţi să ne uităm la structura producţiei de energie într-o zi oarecare. Alaltăieri, de exemplu, au îngheţat centralele eoliene, toate. Şi ce am pus în loc? Am pus în loc cărbune, că n-am avut ce să punem altceva. Că hidro deja era la maximum. Adică eu cred că trebuie să păstrăm un echilibru şi acest echilibru este cel care va sta la baza strategiei pe care o dezvoltăm şi pe care, aşa cum am promis, până la sfârşitul anului o vom adopta”, a spus Anton Anton, citat de Agerpres.
Declaraţia referitoare la „îngheţul tuturor centralelor eoliene” a fost făcută pe data de 22 martie şi, potrivit declaraţiei ministrului Energiei, fenomenul s-ar fi întâmplat cu două zile în urmă, deci la 20 martie.
În acea zi însă, eolienele au produs energie electrică, la o putere orară aproape egală cu cea a unui reactor de la Cernavodă, iar ponderea cărbunelui în mixul energetic nu a explodat.
Iată datele centralizate de Transelectrica, operatorul sistemului energetic naţional:
Producţia de energie electrică a fost la o putere orară medie de 9.078 MW, iar consumul mediu a fost de 8.142, deci România a fost exportator de energie electrică.
Iată care a fost aportul fiecăreia dintre sursele de generare de electricitate, în data de 20 martie:
Hidro: 3.329 MW
Cărbune: 2.190 MW
Hidrocarburi: 1.401 MW
Nuclear: 1.391 MW
Eoliene: 688 MW
Fotovoltaice: 41 MW
Biocombustibil: 39 MW
Deci, în data indicată de ministrul Energiei, eolienele, despre care a spus că sunt îngheţate, toate, au produs la o putere orară medie de 688 MW. O unitate a centralei de la Cernavodă are o putere instalată de 700 MW.
Puteţi vedea mai jos, la finalul textului, şi ilustraţia grafică, din punct de vedere energetic a zilei de 20 martie. În niciun moment, producţia din surse eoliene nu a fost zero. Iar grupurile pe cărbune au avut o producţie relativ constantă, cu un vârf de peste 2.400 MW la ora 21.30, dar nu pentru că producţia de energie eoliană ar fi ajuns la zero, ci pentru că a scăzut atunci aportul hidrocraburilor. De fapt, după cum puteţi vedea acolo, am selectat momentul în care producţia turbinelor eoliene era de 1.340 MW, deci aproape cât a întregii centrale nucleare de la Cernavodă.
Producţia de energie din surse eoliene este imprevizibilă iar turbinele pot ajunge sub zero, având chiar un aport negativ la Sistemul Energetic Naţional, pentru că ajung să consume energie pentru propriull consum tehnologic chiar dacă nu bate deloc vântul, situaţie care s-a mai întâmplat în România
Însă această situaţie nu s-a întâlnit în data de 20 martie.
