Ministrul Energiei, Dumitru Chisăliţă, a prezentat în cadrul reuniunii Consiliului Energie, desfăşurată joi la Luxemburg, priorităţile României în dezbaterea privind tarifele de reţea şi accelerarea electrificării, cu accent pe reducerea costurilor pentru populaţie şi întreprinderi.
Potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei, transmis AGERPRES, ministrul a subliniat că principiile europene comune trebuie să permită adaptarea la particularităţile fiecărui sistem energetic şi la necesarul său de investiţii, cu respectarea competenţelor autorităţilor naţionale de reglementare.
„Pentru România, criteriul esenţial este efectul asupra facturii plătite de cetăţeni şi companii. Susţinem reguli care încurajează utilizarea eficientă a reţelelor şi reduc costurile nejustificate. În acelaşi timp, avem nevoie de investiţii pentru modernizarea infrastructurii, iar soluţiile europene trebuie să ţină seama de realităţile sistemului energetic românesc. Alături de alte state membre, am susţinut organizarea unei întâlniri de urgenţă între miniştrii Energiei şi cei ai Finanţelor, pentru identificarea rapidă a unor răspunsuri la presiunile asupra consumatorilor, înaintea sezonului rece”, a declarat, joi, ministrul Energiei, citat în comunicat.
România a susţinut reguli tarifare transparente şi o mai bună utilizare a infrastructurii existente. Tarifele de reţea reprezintă componenta facturii care acoperă transportul şi distribuţia energiei electrice, inclusiv investiţiile în infrastructură.
În ceea ce priveşte măsurile fiscale, România a susţinut că impozitarea energiei trebuie discutată în cadrul legislaţiei fiscale europene, cu respectarea competenţelor naţionale şi a regulii unanimităţii. Obiectivul stimulării electrificării trebuie urmărit ţinând seama de impactul asupra consumatorilor, industriei şi bugetelor naţionale.
Potrivit sursei citate, discuţiile vor continua la nivel european, iar România va susţine soluţii care să contribuie la reducerea costurilor energiei, să încurajeze investiţiile şi să consolideze competitivitatea economiei.
În cadrul discuţiilor privind securitatea aprovizionării şi pregătirea pentru iarna 2026 – 2027, ministrul Dumitru Chisăliţă a subliniat necesitatea unui răspuns european coordonat, care să asigure continuitatea alimentării cu energie şi să protejeze consumatorii. Ministrul a atras atenţia asupra presiunilor exercitate de preţurile ridicate ale energiei asupra populaţiei şi industriei, subliniind că pregătirea pentru iarnă trebuie să urmărească atât siguranţa aprovizionării, cât şi accesibilitatea energiei pentru consumatori.
De asemenea, în cadrul reuniunii, România a susţinut şi diversificarea rutelor de aprovizionare, consolidarea cooperării regionale şi investiţiile în interconectări, stocare şi modernizarea infrastructurii energetice.
Ministrul Energiei a evidenţiat importanţa adaptării sistemelor energetice la fenomenele meteorologice extreme, pornind de la experienţa secetei din această vară. În acest context, oficialul român a solicitat Comisiei Europene să prezinte cât mai curând propunerea legislativă de revizuire a cadrului UE privind securitatea energetică, cu accent pe pregătirea pentru riscurile climatice, consolidarea cooperării regionale şi creşterea rezilienţei infrastructurii energetice.
Totodată, oficialul român a susţinut dialogul strategic privind rafinăriile europene, subliniind rolul acestora în securitatea aprovizionării cu carburanţi şi menţinerea competitivităţii economiei.
Un accent deosebit a fost pus pe sprijinirea Republicii Moldova, al cărei ministru al Energiei, Dorin Junghietu, a participat la discuţii. România a reafirmat necesitatea continuării sprijinului coordonat la nivelul UE, atât pentru pregătirea sezonului rece, cât şi pentru consolidarea rezilienţei pe termen lung, prin diversificarea aprovizionării, dezvoltarea interconectărilor şi integrarea la piaţa europeană a energiei.
„Securitatea energetică a Republicii Moldova este parte a securităţii energetice europene. Este esenţial să continuăm sprijinul coordonat la nivelul UE, atât pentru pregătirea sezonului rece, cât şi pentru consolidarea rezilienţei pe termen lung. Solidaritatea europeană poate face o diferenţă concretă pentru cei mai expuşi consumatori, inclusiv pentru cei din Republica Moldova”, a punctat şeful de la Energie.
În marja Consiliului, ministrul român a avut, de asemenea, discuţii bilaterale cu omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu.
În cadrul dezbaterii publice privind viitorul cadrul energetic european post-2030, Chisăliţă a susţinut că obiectivele de decarbonizare trebuie corelate cu securitatea energetică, dar şi cu competitivitatea economiei şi asigurarea unor preţuri accesibile pentru populaţie şi industrie.
„Comisia Europeană pregăteşte cadrul de politică energetică pentru perioada de după 2030, care va orienta viitoarele obiective şi investiţii în producţia şi utilizarea energiei. Dezbaterea ministerială a oferit statelor membre ocazia de a-şi prezenta priorităţile înaintea elaborării propunerilor legislative ale Comisiei Europene, inclusiv prin energia curată, eficienţa energetică, electrificarea şi interconectarea”, se mai arată în comunicat.
România a pledat şi pentru neutralitatea tehnologică, prin recunoaşterea energiei nucleare şi a surselor regenerabile ca piloni complementari ai sistemului energetic european, iar această abordare trebuie reflectată atât în legislaţie şi în definirea viitoarelor obiective, cât şi în accesul la finanţarea europeană.
„Viitorul cadru energetic european trebuie să ofere României condiţiile pentru a investi, a-şi dezvolta industria şi a asigura energie la preţuri accesibile. Energia nucleară şi sursele regenerabile sunt complementare, iar această realitate trebuie recunoscută în regulile europene şi în accesul la finanţare. Avem nevoie de mai multă ambiţie pentru reţele, interconectări şi stocare, astfel încât diferenţele persistente de preţ care afectează Europa de Sud-Est să fie reduse”, a mai transmis Chisăliţă.
În ceea ce priveşte eficienţa energetică, România a susţinut obiective care să încurajeze reducerea consumului raportat la performanţa economică, fără a limita dezvoltarea industrială.
Totodată, a subliniat că ritmul electrificării trebuie să ţină seama de disponibilitatea energiei curate la preţuri accesibile, de capacitatea reţelelor şi de posibilităţile de investiţii ale gospodăriilor şi întreprinderilor.
Ministrul a pledat şi pentru simplificarea regulilor şi evitarea multiplicării ţintelor şi obiectivelor de raportare. România a solicitat, de asemenea, instrumente europene de finanţare adecvate şi nediscriminatorii pentru capacităţi nucleare existente şi noi, reţele, stocare şi tehnologii inovatoare cu emisii reduse de carbon.
Referitor la rezilienţa şi competitivitatea rafinăriilor europene, în cadrul punctului de pe agendă prezentat la iniţiativa unor state membre, România a susţinut necesitatea unei viziuni europene pe termen lung pentru acest sector.
„Menţinerea unor capacităţi de rafinare competitive şi diversificate geografic este esenţială pentru securitatea aprovizionării cu carburanţi, în special în Europa Centrală şi de Est”, a transmis sursa citată.
Nu în ultimul rând, ministrul român al Energiei a subliniat că dialogul strategic al Comisiei Europene cu industria trebuie să includă toate rafinăriile europene, indiferent de dimensiune sau localizare, şi să asigure implicarea strânsă a statelor membre.
„Europa are nevoie de un sector de rafinare competitiv, capabil să asigure aprovizionarea cu carburanţi inclusiv în perioade de criză. Pentru România, este esenţial ca viitoarele măsuri europene să ţină seama de nevoile regiunii noastre şi de provocările tuturor rafinăriilor. Dialogul cu industria trebuie să conducă la măsuri concrete care să sprijine investiţiile şi să consolideze securitatea aprovizionării”, a mai spus Chisaliţă.
În cadrul discuţiilor privind infrastructura de transport şi piaţa de CO2, iniţiată de Belgia, România a susţinut dezvoltarea unui cadru european care să faciliteze investiţiile în captarea, transportul şi stocarea dioxidului de carbon. Aceste tehnologii pot contribui la reducerea emisiilor din industriile în care decarbonizarea este dificilă, sprijinind menţinerea competitivităţii acestora.
România a subliniat că obligaţiile de stocare prevăzute de regulamentul privind industria net zero (NZIA) trebuie să fie realiste şi proporţionale, pentru a evita sarcini excesive asupra operatorilor din România. Aplicarea acestora trebuie să ţină seama de condiţiile geologice, disponibilitatea infrastructurii de transport şi de cererea efectivă de captare a CO2.
„Susţinem dezvoltarea tehnologiilor de captare şi stocare a carbonului, dar obligaţiile impuse operatorilor trebuie corelate cu posibilităţile reale de implementare. Pentru operatorii din România, aceste cerinţe reprezintă o povară importantă, în condiţiile în care infrastructura necesară este încă în dezvoltare. Avem nevoie de finanţare europeană şi de mecanisme de împărţire a riscurilor care să sprijine întregul lanţ, de la captare la transport şi stocare”, a punctat Dumitru Chisaliţă.
Potrivit ME, Comisia Europeană pregăteşte un cadru pentru dezvoltarea infrastructurii şi a pieţei de transport al CO2 menit să faciliteze transferul dioxidului de carbon captat de la instalaţiile industriale către siturile de stocare, inclusiv între statele membre.
Miniştrii Energiei au discutat preocupările exprimate într-o declaraţie comună a asociaţiilor industriei combustibililor din şase state europene (Bulgaria, Cehia, Grecia, Polonia, România şi Slovacia) privind impactul cerinţelor de reglementare şi al costurilor emisiilor asupra competitivităţii şi securităţii aprovizionării.
România a susţinut că aplicarea legislaţiei europene în domeniul energiei şi climei trebuie să fie proporţională, realistă şi neutră din punct de vedere tehnologic, ţinând seama de circumstanţele naţionale şi de capacitatea industriei de a se adapta şi de a investi.
„Tranziţia energetică trebuie să meargă împreună cu menţinerea unei industrii europene competitive. Companiile au nevoie de reguli predictibile şi de termene realiste pentru adaptare şi investiţii. Trebuie să urmărim obiectivele de decarbonizare ţinând seama de efectele asupra securităţii aprovizionării, economiei şi consumatorilor”, a concluzionat şeful de la Energie, Dumitru Chisăliţă
