Cererea de energie electrică a scăzut cu 9 % ca urmare a crizei sanitare – Andrei Ilaș

Cererea de energie electrică din România a scăzut cu 9.3%, în timp ce producția a crescut cu 30%, iar prețurile pe bursa de electricitate (PZU) au scăzut cu 34% în perioada 2 Martie — 25 Mai 2020 comparat cu perioada similară a anului 2019. Producția de energie electrică a acoperit 97% din cererea locală în 2020 față de doar 67% în 2019. Situația de urgență impusă de criza sanitară, o perioadă excelentă pentru producția de energie solară și eoliană și funcționarea la capacitate maximă a reactoarelor de la Cernavodă sunt principalele cauze ale acestor evoluții. Implicațiile pe termen scurt asupra producătorilor de energie regenerabilă variabilă și noilor proiecte în stadiu de dezvoltare sunt relativ negative.

1) Cererea de energie electrică, ajustată în funcție de vreme, a scăzut cu 9.3% în perioada 2 Martie — 25 Mai 2020 față de perioada similară a anului trecut, 4 Martie — 25 Mai 2019.

Măsurile de distanțare socială și reducerea activităților economice declanșate de starea de urgență care a durat 60 de zile (16 martie — 14 Mai 2020) sunt cauzele principale ale scăderii cererii de energie electrică în România. Scăderi ale cererii de energie electrică au avut loc în majoritatea țărilor Uniunii Europene, diferența majoră reprezentând-o gradul de strictețe al măsurilor pentru combaterea crizei sanitare. Franța, Italia și Spania au înregistrat cele mai mari scăderi ale cererii de energie electrică în perioada restricțiilor impusă de COVID-19 (sursa). https://ember-climate.org/project/coronavirus_electricity_demand/

Sursa : ENTSO-E

2) Prețurile energiei electrice pe piața zilei următoare (PZU) au scăzut de la 197 RON/MWh în 2019 la 130 RON/MWh, echivalentul a 34%, datorită scăderii cererii și a unei producții în creștere de energie electrică cu costuri marginale reduse, solar, eolian și nuclear. În condițiile în care reactorul 2 al centralei de la Cernavodă va fi scos din funcțiune pentru 42 de zile în perioada imediat următoare (sursa), influența semnificativă asupra evoluției prețurilor la electricitate pe termen scurt va fi decisă de către producția de electricitate din surse regenerabile variabile (eolian și solar) și fixe (hidro) și de ritmul recuperării economice.

Sursa: ENTSO-E

Creșterea producției de energie regenerabilă din surse variabile se suprapune peste un moment relativ nefast pentru producătorii de electricitate din surse fotovoltaice și eoliene care pe termen scurt se văd în situația în care acumulează un număr în creștere de certificate verzi în același timp cu o scădere a cererii acestora datorită scăderii consumului de electricitate pe termen scurt. Implicația majoră pentru aceștia este faptul că o parte din aceste certificate nu vor fi lichide, sau vor fi tranzacționate cu un discount semnificativ pe termen scurt cu efect direct asupra cashflow-urilor și indicatorilor financiari. Creșterea consumului casnic va atenua această evoluție defavorabilă unităților operaționale.

Evoluțiile recente ale consumului și prețurilor la electricitate au un impact semnificativ și asupra negocierilor în derulare pentru contractele pe termen lung pentru capacități noi de energie regenerabilă. Pe de o parte, odată cu scăderea prețurilor spot potențialii cumpărători se vor aștepta la reduceri ale prețurilor și condițiilor oferite, iar pe de altă parte datorită deteriorării situațiilor financiare ale unor potențiali clienți, numărul proiectelor bancabile va scădea. În cele din urmă, datorită volatilității din sector, costurile de finanțare și randamentele cerute pentru capitalul propriu vor crește.

3) Producția de electricitate a crescut cu 30% în perioada analizată pe fondul unei perioade excelente pentru energia solară și cea eoliană și a funcționarii la capacitate maximă a ambelor reactoare nucleare de la centrală Cernavodă.

Electricitatea pe baza de cărbune a scăzut cu 23% față de perioada similară din 2019. Producția în creștere de energie solară și eoliană, prețul relativ mare al certificatelor de emisii de carbon, cererea în scădere, la care se adaugă funcționarea la capacitate maximă a centralei nucleare de la Cernavodă au condus la înrăutățirea situației economice a generării de electricitate pe baza de cărbune în România. Trendul acesta este așteptat să continue în România până la finalul anului și în anii care urmează.

Sursa: ENTSO-E

Producția de electricitate din surse regenerabile variabile (solar și eolian) a crescut de la 15% în 2019 la 20% din mixul total, echivalent a 1 TWh suplimentar, în condițiile în care capacitatea instalată nu a crescut decât marginal. Condițiile meteorologice foarte bune au condus la o perioada excelentă pentru energia regenerabilă. Acestea au fost însă mai puțin propice pentru producția de energie electrică hidro care a scăzut cu 5%.

Sursa: ENTSO-E

Electricitatea pe bază de gaz natural a crescut cu 130% în perioada analizată pe fondul scăderii cererii industriale de gaz și implicit al prețului gazului natural ceea ce a condus la o situația economică mai bună pentru producția de electricitate pe baza de gaz natural.

Finalmente, producția internă de electricitate a acoperit 97% din cererea locală în 2020 față de doar 67% în 2019.

Metodologie : Nota de cercetare are la baza date publice ENTSO-E despre producție, cerere și prețuri. Datele de cerere au fost ajustate în funcție de temperatura orară în București. Pentru fiecare diferența de 1 grad Celsius în minus față de ora echivalentă în 2019, cererea a fost ajustată în sus cu 0.08% (sursa). Datele de preț au fost analizate cu ajutorul platformei de forecasting de prețuri pe termen scurt și mediu, nrgi.ai, ce oferă analize și predicții pe piețele de electricitate din Europa de Centrală și de Est utilizând algoritmi de inteligență artificială. Printre clienții vizați de companie se află marii participanți la piețele de electricitate din regiune, bănci și fonduri de investiții și mari consumatori de energie electrică.

Andrei Ilaș este co-fondator al nrgi.ai, al Cooperativei de Energie și analist în energie. Andrei a lucrat pentru Agenția Internațională pentru Energie Regenerabilă (IRENA), Banca Mondială, Ember ClimateCarbon Tracker Initiative și Center for Research on Clean Air and Energy. Ultimele rapoarte globale la care a lucrat se găsesc aici și aici.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *