Centralele pe hidrocarburi au fost, constant, prima sursă de energie electrică, începând cu seara zilei de 16 ianuarie, pe fondul crizei de la Complexul Energetic Oltenia, al hidraulicităţii reduse şi al producţiei mai mici de energie eoliană.
Centralele au asigurat, în tot acest interval, între 1.800 şi peste 2.000 MW de energie electrică în condiţiile în care sistemul a ajuns ca, în orele de vârf, să importe şi 1.600 MW. De altfel, chiar şi înainte ca CEO să oprească un grup de la Rovinari, în vârful de seară al zilei de 16 ianuarie, gazul a fost peste cărbune: 2.005 MW faţă de 1.812
Transelectrica nu comunica datele de producţie pentru fiecare centrală în parte, dar această producţie a fost asigurată de centrala Petrom de la Brazi, de cea a Romgaz de la Iernut, care funcţionează însă la capacitate redusă în această perioadă şi centralele electrice de termoficare (CET) care funcţionează în cogenerare.
Am întrebat la Petrom cât a produs în această perioadă centrala de la Brazi, care este acum cea mai mare centrală pe gaze din ţară, cu o putere instalată de 860 MW.
„În ultima saptamana, centrala de la Brazi a funcţionat la 100% capacitate pe timp de zi, contribuind la acoperirea cererii de electricitate atunci când consumul este mare. Centrala a avut o disponibilitate de 100% în această perioada”, a răspuns compania.
Centrala este singura unitate nouă de producţie de capacitate mare construită de la zero în România de la căderea comunismului. A costat circa 530 de milioane de euro şi a fost pusă în funcţiune în 2012.
Această situaţie ar trebui să dea de gândit strategilor Guvernului, mai ales în condiţiile în care România va beneficia de gazele extrase din Marea Neagră, care vor trebui consumate în România în procent de cel puţin 50%. Situaţia de zilele trecute de la CEO este o premieră destul de puţin fericită: pe timp de iarnă, un grup pe cărbune, resursă pe care sistemul se bazează în perioada rece, să fie oprit pentru că nu s-a mai livrat voit cărbune!
Din 2020, România va mai beneficia de o astfel de centrală pe gaze, de circa 400 MW, care se construieşte acum de Romgaz. Compania ar dori să mai construiască una, la Mintia, lângă actuala termocentrală pe huilă, dar este posibil să amâne investiţia, din cauza creşterii taxelor şi a plafonării preţurilor la gaze, impuse de Guvern prin OUG 114.
Centralele în ciclu combinat, ca cea a Petrom şi cea care se construieşte la Iernut, au câteva avantaje care ies în evidenţă: sunt foarte flexibile, emit mai puţine noxe şi au un randament mai ridicat. În plus, dată fiind tranziţia spre decarbonizare, pot funcţiona mai bine alături de regenerabile pentru reglaj (vântul este imprevizibil) tocmai datorită flexibilităţii crescute, comparativ cu termocentralele clasice.
Cel puţin pentru centrala lor, cei de la Petrom au spus, la inaugurare, că are un timp de pornire la jumătate faţă de centralele obişnuite, iar emisiile de CO2 sunt de doar 0,35 tone pentru fiecare MWh produs, în condiţiile în care centralele pe cărbune produc circa 0, 8 tone. Iar la un preţ al certificatului de peste 20 de euro, avantajul competitiv creşte.
1 Comment