Centralele electrice pe gaze au ajuns prima sursă de energie a țării dar în vârful de seară sistemul energetic este pe import masiv. Se poate mai mult?

Centralele electrice pe gaze sunt, de câteva zile, de când au mai scăzut temperaturile și după ce principalul producător din această sursă, centrala în ciclu combinat de la Brazi, a terminat reparațiile după o avarie, primul producător de energie electrică din țară, în majoritatea timpului.

Astfel, de câteva zile, centralele termoelectrice pe gaze, atât cele care produc doar energie electrică, cât și cele care asigură și energia termică furnizată în regim centralizat, produc energie electrică la o puteri cuprinse între 1.400 și 1.600 MW și chiar peste. După cum puteți vedea în graficul Transelectrica de mai jos, puterea este relativ constantă și, deși caracteristica unora dintre grupuri este tocmai flexibilitate, producția din gaze nu prea urmărește curba de consum. Cel mai probabil pentru că nu poate produce cu mult mai mult. Astfel, în orele de vârf de consum de seară, și pe fondul unei producții reduse în hidrocentrale și al unor resurse destul de slabe de vânt, sistemul energetic este pe import masiv, la puteri de peste 2.500 MW.

Iată graficul Transelectrica din ultimele două zile

Temperaturile sunt încă destul de blânde, așadar se ridică întrebarea dacă grupurile pe gaze ar putea produce totuși mai mult când temperaturile vor fi mai reduse – puterea instalată a centralelor pe gaze este, în teorie cel puțin, de 2.700 MW, conform datelor ANRE.

Electrocentrale București, producătorul de energie electrică și termică al Capitalei, funcționează acum la o putere de circa 350 MW și, din ce am aflat de la oameni din sector, s-ar mai putea adăuga 100 MW când va veni iarna. La centrala pe gaze veche de la Iernut a Romgaz, este oprit până la finalul acestei luni un grup de 200 MW (188 MW net) pentru reparații, deci de luna viitoare s-ar putea adăuga și această capacitate. În plus, din ce s-a comunicat din decembie vor începe testele pentru o parte din capacitatea noii centrale de la Iernut, iar producția chiar dacă nu este valorificată comercială, intră în sistem.

Dincolo de limitările operaționale, ar putea fi vorba și de preț – amintim că în continuare producătorii nu pot obține, de facto, mai mult de 400 de lei/MWh – ce se încasează în plus este suprataxat 100%. Dacă la acest lucru adăugăm și prețul gazelor (este reglementat doar pentru producția CET-urilor în cogenerare care livrează populației) și costul cetrificatului de CO2, este posibil ca pentru unii producători să nu fie rentabil să producă oricând.

Iarna trecută, centralele pe gaze au funcționat la o putere de până la aproximativ 1.900 MW.

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *