Centrala electrică pe gaze în ciclu combinbat pe care Petrom o operează la Brazi a produs, în primul trimestru al anului, 1,08 TWh de energie electrică, o creştere substanţială faţă de primul trimestru al anului trecut, de 21%, potrivit datelor Petrom.
Petrom şi OMV au anunţat în rapoartele trimestriale că, în ciuda acestei creşteri din primul trimestru, este estimat ca producţia de energie electrcă să scadă în acest an, comparativ cu 2018.
Petrom a profitat de preţurile mai mari la energia electrică din această perioadă (a exemplificat cu o creştere cu 56% a preţului spot al energiei în bandă) dar şi de situaţia grea a sistemului energetic în perioada de iarnă, producând mai mult, pentru acoperirea consumului intern (oricum acoperit parţial de importuri) în condiţiile în care alţi producători nu au putut spori corespunzător capacitatea de generare. O ilustrare a acestui ultim fapt o puteţi citi aici:
Aşadar, de ce, dacă a produs în T1 atât de mult comparativ cu T1 2018, centrala va avea, potrivit estimărilor, o producţie mai mică, la nivelul întregului an 2019, faţă de 2018, asta mai ales în condiţiile în care estimările anterioare publice ale Petrom şi ale OMV arătau că, dimpotrivă, producţia de electricitate ar fi urmat să crească?
Răspunsul este simplu: din cauza OUG 114, nu va mai avea la dispoziţie suficient gaz pentru a produce electricitate.
OUG 114, coroborată cu OUG 19/2019, are în principal două efecte pentru Petrom. Primul este pe partea de energie, unde centrala de la Brazi este obligată să vândă o cantitate semnificativă de electricitate către populaţie, la preţ reglementat (cost plus marjă de profit de 5%), circa 1,14 TWh, adică circa 30% din producţie, în perioada martie-decembrie. Deci ne-am fi aşteptat la o creştere, dar celălalt efect inversează trendul: Petrom, ca şi Romgaz, sunt obligate să livreze preponderent gazul pentru consumiul populaţiei şi al centralelor termice la preţul de 68 de lei/MWh şi abia apoi să folosească gazul pentru a-l vinde pe piaţa concurenţială sau a-l arde în centralele proprii pentru a produce energie electrică.
Petrom trebui să aloce, doar în trimestrul 2 şi 3, 6,8 TWh de gaz populaţiei, la care adaugă 3,4 TWh de gaz pentru centralele termice timp de un an, începând cu 1 mai. Deci, în condiţiile în care compania are şi contracte de vânzare de gaze către terţi, rămân mai puţine gaze pentru producţia de energie electrică. Asta în condiţiile în care producţia de gaze a companiei este oricum în declin (minus 8%).
Compania oricum importă o parte din gaze pentru a produce electricitate la Brazi, la preţ evident mai mare decât cel al producţiei proprii de gaze. Dacă centrala de la Brazi ar produce mai mult, ar trebui ca şi cantitatea de gaze ruseşti importate să crească, ceea ce va afecta profitabilitatea afacerii. Totul va depinde de preţurile din pieţe, atât de gaz, cât şi de electricitate.
De altfel, Petrom a ajuns să prefere să cumpere electricitate, din cauze pe care puteţi citi aici:
Centrala de la Brazi, cu o putere totală de 860 MW, este cea mai modernă unitate de generare de putere semnificativă din România, fiind inaugurată în 2012, după o investiţie de jumătate de milliard de euro. Centrala are două turbine pe gaze (290 MW fiecare) și o turbină cu abur (319 MW).
