Cea mai mare provocare pentru România este de a identifica instrumentele financiare pentru a susţine proiectele de eficienţă energetică a clădirilor pe care trebuie să le implementeze, în contextul în care, de la 1 ianuarie 2019, toate clădirile publice nou construite trebuie să respecte normele de proiectare nZEB (near Zero Energy Buildings), a declarat joi vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), Zoltan Nagy-Bege, citat de Agerpres.
„Cred că cea mai mare provocare, cel puţin în România, este să se identifice măsuri, instrumente financiare pentru a susţine toate aceste proiecte. Aceste directive (europene privind performanţa energetică a clădirilor – n. r.) trebuie transpuse în legislaţia naţională până în 10 martie anul viitor şi deja pe site-ul Ministerului Dezvoltării a existat un proiect, a existat un grup de lucru care a lucrat la un proiect de lege”, a afirmat Zoltan Nagy-Bege, la o Forumul „România Eficientă”, un proiect extins de eficienţă energetică derulat de EPG în parteneriat cu Petrom.
Acesta a adăugat că UE recomandă proiectarea din 2025 a clădirilor rezidenţiale noi cu prize pentru maşini electrice.
„(La nivelul UE – n. r.) se doreşte folosirea unor tehnologii moderne, smart, în clădiri, se pregăteşte terenul pentru un boom în ceea ce priveşte mobilitatea electrică şi deja se recomandă la proiectarea clădirilor, inclusiv la clădirile rezidenţiale, ca în viitor, după anul 2025, să permită un anumit număr minim de încărcătoare pentru maşini electrice. Se are în vedere sănătatea şi bunăstarea utilizatorilor acestor clădiri, încă din faza de proiectare, aceste clădiri să aibă posibilitatea să fie ventilate corespunzător, pentru a asigura un climat cât mai sănătos pentru utilizatori. Se încearcă împingerea normelor de proiectare către nZEB (near Zero Energy Buildings) şi deja au fost introduse nişte obligaţii, deja din 1 ianuarie 2019 toate clădirile publice noi trebuie să fie în categoria nZEB”, a menţionat Zoltan Nagy-Bege.
Vicepreşedintele ANRE a explicat că Uniunea Europeană are dezideratul de a decarboniza consumul de energie din clădiri până în 2050.
„Încă din iulie 2018, primul act normativ aprobat în cadrul pachetului legislativ Energie Curată pentru Toţi Europenii a fost directiva europeană privind performanţa energetică a clădirilor şi asta a fost un semnal foarte important din punct de vedere politic din partea UE către toate statele membre, pentru că la nivel european aproape 40% sau în jur de 40% din consumul de energie vine din consumul de energie al clădirilor. La nivelul României, acest procent este şi mai mare, undeva la 45%, şi totodată aproape o treime din emisiile de CO2 vin din consumul de energie. Această directivă vine cu un set de noutăţi prin care se încearcă decarbonizarea consumului de energie în clădiri până în anul 2050, aşa cum şi în ţinta privind producerea de energie electrică până în anul 2050 există o preocupare a Comisiei, a Uniunii Europene de a decarboniza producţia de energie electrică. Acelaşi deziderat există şi pentru consumul de energie din clădiri”, a precizat Zoltan Nagy-Bege.
