Piaţa Centralizată pentru Serviciul Universal (PCSU) de unde furnizorii de ultimă instanţă erau obligaţi să cumpere energia electrică pentru consumatorii care nu au trecut încă pe piaţa liberă, nu mai este obligatorie, potrivit unui proiect de ordin elaborat de Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Autoritatea spune că preţurile la consumator ar putea scădea, dar trecutul a arătat că, atunci când nu a funcţionat PCSU, preţurile au crescut.
“PCSU devine din piață obligatorie pentru FUI (furnizorii de ultimă instant, adică Enel,Electrica, CEZ şi E.On – n.red) , piață voluntară atât pentru participanții la licitație (vânzători) cât și pentru FUI” se arată în nota de fundamentare a ordinului ANRE.
Iar ANRE spune că impactul va fi benefic pentru consumatori. “Având în vedere faptul că aceasta piata este deja integrată in piata de energie electrică, prevederile proiectului de ordin privind stabilirea caracterului voluntar al PCSU și introducerea achiziției pe termen lung, ar putea avea un impact pozitiv în prețul energiei electrice aplicat de FUI clienților finali care beneficiază de serviciu universal”, scrie în nota de fundamentare.
Printre celelalte noutăţi referitoare la funcţionarea PCSU, ANRE a mai stabilit că “un FUI va putea participa la o sesiune de licitație doar într-o singură calitate, participant la licitatie sau cumpărător prin licitație” şi că “s-au introdus mai multe tipuri de sesiuni de licitații: anuale și trimestriale”. De asemenea, deşi PCSU a devenit o piaţă voluntară, ANRE a stabilit ca zile de deschidere a sesiunilor de licitații să fie “date fixe din calendar și anume: pentru sesiunea de licitatii trimestrială – prima zi de luni din luna anterioara perioadei de livrare, pentru sesiunea de licitatii anuală: – a treia zi de luni din luna martie”.
De ce e importantă PCSU şi ce s-a întâmplat în acest an
PCSU este piaţa de pe care trebuia, până acum, să cumpere energie cei patru mari furnizori de ultimă instanţă (FUI), Enel, Electrica, E.On şi CEZ, pentru consumatorii lor care au rămas în regim reglementat, cel puţin, adică pentru marea majoritate a celor opt milioane de clienţi casnici din România. Odată ce această piaţă a devenit opţională, cei patru FUI nu mai sunt obligaţi să cumpere energie electrică de aici, ci de pe orice piaţă.
Pentru achiziţiile de energie aferente trimestrului III al acestui an de pe PCSU, tranzacţiile au fost suspendate de ANRE, pentru că producătorii de energie nu au vrut să vină cu oferte care să se înscrie în limitele de preţ impuse pentru PCSU şi, pentru ca cei patru FUI să aibă de unde achiziţiona energie, li s-a permis să cumpere de pe alte pieţe, inclusiv de pe piaţa spot-Piaţa pentru Ziua Următoare, piaţă pe care preţurile au explodat însă, iar acest lucru s-a văzut în facturile consumatorilor finali. Preţurile au crescut cu 3 bani/kWh, în medie, la nivel naţional, ceea ce înseamnă că, pentru consumatorii din Bucureşti, o factură aferentă unui consum de 100 kWh a crescut cu circa 4,5 lei lunar. Asta după creşterea din vară
Licitaţa pentru energia livrată pe PCSU în al patrulea trimestru al acestui an, organizată în luna septembrie, s-a încheiat cu succes.
Pentru energia livrată în bandă, s-a obţinut un preţ de 230 lei/MWh, cu 5 lei sub preţul maxim dar cu 46% peste preţul de închidere de la licitaţia organizată pentru ultimul trimestru al anului trecut. Pentru energia livrată în orele 7-24, preţul de închidere obţinut acum este de 254 lei/MWh, mai mic cu aproape şase lei decât preţul maxim, dar cu 43% peste cei 177 lei/MWh de anul trecut, iar pentru vârful cuprins între orele 18-22, preţul de acum este de 267 de lei, cu trei lei sub preţul maxim dar cu 33% mai mult faţă de cei 200 de lei de anul trecut.
Succes care nu a fost însă deplin.Furnizorii nu au reuşit că cumpere, la preţurile stabilite de ANRE, toată energia necesară pentru a acoperi consumul clienţilor pe care îi alimentează în regim reglementat. A spus-o şi ANRE, într-un comunicat:
„Au fost tranzacționate toate cele trei produse scoase la licitație simultan (un produs bandă și două produse vârf), licitația fiind închisă după parcurgerea a 12 runde de descreștere a prețului și având ca rezultat tranzacționarea a cca. 64 % din necesarul FUI”.
Aşadar, furnizorii au reuşit să cumpere mai puţin de două treimi din necesarul de energie pentru consumatorii lor. Şi, potrivit unor surse din piaţă citate la acea vreme, situaţia a fost şi mai rea, pentru că acel 64% reprezintă o medie ponderată. Defalcat, s-a contractat 80% din energia care va fi consumată în bandă, dar pentru vârful cuprins între 7 şi 24% s-a contractat doar puţin peste 50%, în timp ce pentru adevăratul „vârf”, cel dintre orele 18 şi 22%, furnizorii de ultimă instanţă au reuşit să achiziţioneze sub 50% din necesar.
