Activitatea de înmagazinare a gazelor naturale, derulată de producătorul de stat Romgaz, a fost separată în acest an şi se desfăşoară în cadrul unei filiale în care Romgaz este acționar unic, Filiala de Înmagazinare Gaze Naturale Depogaz Ploiești SRL. L-am întrebat pe preşedintele Consiliului de Administraţie al Depogaz, Bogdan Stănescu, despre viitorul înmagazinării de gaze în România, planurile companiei, resursele sale financiare şi despre rolul României în regiune, în contextul potenţialei creşteri a producţiei interne de gaze şi a apariţiei noilor gazoducte.
Care este capacitatea totală de stocare a gazelor acum, în total, în Romania? Ar trebui să creasca pentru a nu mai avea probleme iarna? Dacă da, cu cât?
Bogdan Stănescu: Capacitatea de înmagazinare subterană a gazelor naturale este asigurată în România prin intermediul a șapte depozite cu o capacitate activă totală de 33,93 TWh pe ciclu de înmagazinare. Șase din ele aparțin Depogaz, care deține 90% din capacitatea totală de înmagazinare, și Depomureș, care operează depozitul de înmagazinare subterană a gazelor naturale Târgu Mureș.
Aceasta este de circa 2,8 miliarde mc, suficientă la acest moment. Iar capacitatea de ocupare a depozitelor este situată la 70 % din capacitatea tehnică actuală.
Lucrăm la această oră pentru mărirea capacităţii de extracţie zilnică, care este de circa de 32 milioane mc/zi, când depozitele sunt pline. În urma lucrărilor vom creşte capacitatea de extracţie cu circa 4 milioane, rezultînd o capacitate de extracţie de 36 milioane mc/zi. Mărirea de capacitate urmează a fi făcută ținând cont de gazele care apar din Marea Neagră (depozite pretabile Ghercești + 500 milioane mc, Sărmășel + 600 milioane mc).
Specialisti din piaţă spun că, aşa cum s-a întamplat şi iarna trecută, există limitări tehnice legate de cantitatea de gaze care poate fi extrasă într-o zi cu temperaturi scăzute. Cu alte cuvinte, chiar daca gaze sunt destule, tehnic nu se poate scoate mai mult pentru a suplini consumul crescut.
Ne puteti da detalii? Şi care ar fi soluţiile pentru creşterea debitului care poate fi extras din înmagazinare?
Bogdan Stănescu: Singura solutie este un plan de investitii pe urmatorii ani. De altfel, la Depogaz ştim pe ce vom cheltui banii şi cum în urmatorii 10 ani, când vine vorba de dezvoltare. În perioada 2018 – 2022 avem un program de investiţii pentru creşterea capacităţii de extracţie, cât şi a capacităţii totale de înmagazinare.
Prin acest program, capacitatea de extracţie va creşte la aproximativ 41 milioane mc/zi, iar capacitatea de înmagazinare va ajunge la 4 miliarde. În afară de strategia 2018-2022, avem și o strategie pe perioada 2018-2037, la finalul căreia capacitatea activă totală va fi de aproximativ 4,5 miliarde mc, capacitatea de injecție de 32 milioane mc/zi și capacitate maximă de extracție de 50 milioane mc/zi.
Luând în calcul consumul zilnic într-o zi geroasă în România de circa 70 milioane mc/zi, rezultă faptul că Depogaz va asigura independența din punct de vedere energetic a României, putând juca un rol important în zona de sud-est a Europei.
Cat a castigat anul trecut Romgaz din inmagazinare, comparativ cu 2016?,
Bogdan Stănescu: Profitul aferent activitătii de înmagazinare în ciclul 2016-2017 a fost de 133.168.000 lei, iar în ciclul 2017-2018 a fost de 248.150.000 lei.
Există un plan concret de investiţii şi sursa lor de finanţare? Puteti avansa cifre?
Bogdan Stănescu: Peste 723 de milioane de lei va investi Depogaz, în următorii patru ani, în modernizarea și extinderea capacităților de depozitare. Pentru 2018 sunt alocate investiții de circa 50 milioane de lei. Sursele de finanțare sunt proprii dar și fonduri europene. Acum, compania oferă servicii de înmagazinare pentru toți paticipanții pieței de gaze din România, nu numai Romgaz. Investim în următorii ani în extinderea acestui serviciu și am inclus în planul de investiții 2018-2022 al instituției posibilitatea de a oferi servicii de înmagazinare și pentru piața externă.
Avem cinci priorități majore: modernizarea depozitelor de înmagazinare în scopul creșterii capacității de livrare zilnică a gazelor; creșterea capacității, creșterea flexibilității, creșterea gradului de siguranță la exploatare și operare a sondelor în depozite, și nu în ultimul rând, transformarea unui depozit de înmagazinare într-unul de operare multiciclu.
Sunt mai multe voci care spun că de echilibrarea sistemului, inclusiv de inmagazinare, ar trebui sa se ocupe operatorul de transport şi sistem, în acest caz Transgaz. Ce parere aveţi?
Bogdan Stănescu: Operatorul de transport se ocupă cu echilibrarea zilnică a sistemului de transport, dar operarea depozitelor nu poate fi facută decat de catre un operator independent, conform legii 123/2012.
Ce se va intampla dupa finalizarea gazoductului BRUA?
Bogdan Stănescu: Din punct de vedere al depozitării, Depogaz are program de dezvoltare astfel încât să poată prelua cantități de gaze din BRUA. Sa nu uitam ca aproape in paralel se va finaliza și proiectul South Stream, care va duce gazele rusești direct spre Europa de Vest. Totodata, noile exploatări din Marea Neagră trebuie să aibă piață de desfacere. Toate planurile de modernizare și extindere ale Depogaz iau în calcul întreg acest context regional, dezvoltând depozitele existente sau creând alte depozite pe traseul conductei BRUA. În acest sens, Depogaz demarează studii geologice pe zona conductei BRUA, în perimetre care ar putea fi transformate în depozite de înmagazinare (perimetre posibile: Doba – Slatina, Hurezani, Piscu Stejari, Bibești).
