De la a înfrunta Ungaria și Slovacia până la a provoca Turcia și China, îndeplinirea solicitărilor președintelui american va fi o provocare pentru europeni, notează Politico.
Dacă Donald Trump urmează să impună sancțiuni Rusiei pentru războiul său împotriva Ucrainei, există câteva lucruri pe care ar dori ca aliații săi europeni să le facă mai întâi.
Într-o postare pe rețelele sociale din weekendul trecut, președintele SUA a spus că va fi gata să „acționeze” atunci când toate națiunile NATO vor înceta să mai cumpere petrol din Rusia. De asemenea, a spus că țările care fac parte din alianța militară occidentală ar trebui să impună Chinei taxe vamale cuprinse între 50 și 100 la sută până la sfârșitul războiului.
Solicitarea vine după o vizită la Bruxelles a secretarului american pentru Energie, Chris Wright, în cadrul căreia trimisul lui Trump a îndemnat UE să renunțe la energia rusească, asta după un acord comercial din iulie, prin care blocul s-a angajat să cumpere 750 de miliarde de dolari în petrol și gaze din SUA până la sfârșitul mandatului său.
Îndeplinirea unora dintre aceste cereri va fi mai ușoară decât a altora. POLITICO prezintă ce vrea Trump — și cât de probabil este să obțină.
UE trebuie să renunțe la petrolul rusesc. Dificultate: Medie
Pentru majoritatea țărilor din UE, nu este o cerere prea greu de îndeplinit.
Importurile de petrol rusesc în UE s-au prăbușit după ce blocul a interzis importurile maritime în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei.
Înainte de război, în 2021, UE importa 45% din gazul natural și 27% din petrolul din Rusia. Anul trecut, aceste procente au scăzut la 19% pentru gaz și 3% pentru petrol. În 2024, UE a cheltuit 21,9 miliarde de euro pe combustibili fosili rusești, reprezentând aproximativ 10% din veniturile totale din export ale Rusiei.
Insistența Ungariei și Slovaciei că au nevoie de petrol rusesc face ca progresul suplimentar să fie însă dificil. Cele două țări au primit o derogare temporară care le permite să continue să importe prin conducta Druzhba, ce traversează Ucraina. Deși această excepție fusese concepută pentru a le oferi timp Budapestei și Bratislavei să găsească furnizori alternativi, cele două țări și-au mărit, de fapt, achizițiile din Rusia — profitând de petrolul la preț redus. Acest lucru le-a lăsat dependente de importurile rusești.
„Ungaria și-a crescut dependența de țițeiul rusesc de la 61% înainte de invazie la 86% în 2024, iar Slovacia a rămas aproape 100% dependentă de aprovizionarea din Moscova”, potrivit unui raport al Centrului pentru Cercetare privind Energia și Aerul Curat (Centre for Research on Energy and Clean Air)
„Deconectarea de la sursele energetice rusești ar avea consecințe foarte grave atât pentru economia slovacă, cât și pentru cea europeană”, a declarat un purtător de cuvânt al Ministerului slovac de Externe. „Prin urmare, ne opunem activ acestei propuneri.”
Pentru Comisia Europeană, cererile lui Trump oferă un mijloc suplimentar de presiune asupra Ungariei și Slovaciei pentru a-și reduce dependența de Moscova, au declarat trei oficiali europeni sub protecția anonimatului.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jørgensen, va începe negocierile în următoarele săptămâni cu cele două țări în cadrul planului REPowerEU de a pune capăt achizițiilor de energie din Rusia. În iulie, Bruxelles-ul a propus un proiect de lege care ar obliga statele membre să înceteze importurile de gaze rusești până în 2027.
Wright a sugerat accelerarea eliminării treptate, dar există puțin apetit pentru acest lucru la nivelul UE, au spus doi diplomați europeni implicați în discuții. „Statele membre au nevoie de timp pentru a se adapta și a găsi o sursă alternativă”, a spus unul dintre diplomați.
NATO trebuie, de asemenea, să înceteze achizițiile de petrol rusesc. Dificultate: Mare
Extinzându-și cererea de la UE la toți aliații NATO, Trump a aruncat o problemă numită Turcia în ecuație.
Turcia, un aliat NATO esențial, cu o poziție strategică unică prin controlul accesului la Marea Neagră, a refuzat să se alăture restricțiilor occidentale privind comerțul cu Rusia. În schimb, țara a profitat de situație reexportând miliarde de euro în petrol rusesc către Europa și alte piețe.
„Nu este foarte realist și este… extrem de improbabil ca Turcia să se conformeze unei asemenea cereri în acest moment”, a spus Sinan Ülgen, cercetător la Carnegie Europe și fost diplomat turc.
Ar fi nevoie probabil de o presiune considerabilă din partea lui Trump pentru a-l determina pe președintele turc Recep Tayyip Erdoğan să-și schimbe poziția. Țara se confruntă cu o creștere a costului vieții, cu prețuri ridicate la energie care generează nemulțumire și care amenință menținerea sa la putere.
Anul trecut, Turcia și-a asigurat 41% din importurile de gaz din Rusia, potrivit Aurorei Sabadus, analist senior la firma ICIS. Țara a importat 57% din petrol din Moscova, a precizat Homayoun Falakshahi, analist principal pe țiței la compania Kpler.
NATO, ca organizație, este puțin probabil să joace vreun rol în oprirea importurilor, a spus un diplomat NATO de rang înalt. Politicile privind „achizițiile de petrol și gaz rusesc și introducerea de tarife de către Europa țin de UE”, a spus diplomatul.
Europa ar trebui să cumpere masiv gaz american. Dificultate: Aproape imposibil
Administrația Trump a prezentat creșterea livrărilor de gaz natural lichefiat american spre Europa ca pe o oportunitate avantajoasă pentru ambele părți: profituri mai mari pentru companiile americane de combustibili fosili și venituri mai mici pentru mașina de război a Rusiei.
„Vrem să înlocuim tot gazul rusesc”, a spus Wright în vizita sa recentă la Bruxelles. „Cu cât putem strangula mai mult capacitatea Rusiei de a finanța acest război criminal, cu atât mai bine pentru noi toți.”
În iulie, președintele american a folosit amenințarea tarifelor pentru a obține un angajament din partea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ca UE să cumpere cel puțin 750 de miliarde de dolari în petrol și gaze americane până la sfârșitul mandatului său.
Analiștii au subliniat că această promisiune va fi însă aproape imposibil de respectat.
UE a cheltuit anul trecut 375 de miliarde de euro pe importuri de energie, și doar 76 de miliarde au provenit din SUA, potrivit Laurei Page, analistă senior la Kpler. Pentru a respecta angajamentul, blocul ar trebui, practic, să-și tripleze importurile din SUA în următorii trei ani — și să ignore alți furnizori precum Norvegia, care oferă gaz mai ieftin prin conducte.
În același timp, SUA au exportat doar 166 de miliarde $ în petrol și gaze în 2024, a remarcat Page, ceea ce înseamnă că ar trebui să-și redirecționeze toate exporturile către UE — și chiar mai mult decât atât.
Asta „pur și simplu nu se va întâmpla niciodată”, a spus ea.
În primul trimestru al acestui an, LNG-ul american a avut o cotă de piață de 50,7% în UE. Rusia a reprezentat 17%, mare parte provenind din contracte pe termen lung semnate înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei.
Planul REPowerEU al lui Jørgensen include clauze care ar obliga companiile energetice să rezilieze aceste contracte, pentru a putea cumpăra în schimb din SUA, dar firmele analizează încă dacă o astfel de mișcare le-ar putea expune la litigii.
Pe deasupra, Jørgensen obișnuiește să spună că nu „stă în biroul său și tranzacționează gaz”. Iar Comisia nu a propus încă un mecanism pentru a stimula companiile private să cumpere din SUA.
UE trebuie să impună tarife Chinei. Dificultate: Nicio șansă
Asta pur și simplu nu se va întâmpla.
Politic și economic, impunerea de tarife Beijingului ar fi o lovitură mortală pentru UE. De-a lungul ultimelor decenii, economia UE a devenit din ce în ce mai interconectată cu cea a Chinei, iar consumatorii s-au obișnuit cu importurile ieftine. Și, deși blocul s-a angajat să-și reducă dependența de China, sectoare-cheie ale economiei — de la producătorii auto germani la exportatorii francezi de vin și casele de modă italiene — depind în mare parte de această piață pentru producție și vânzări.
China este al treilea cel mai mare partener comercial al UE pentru bunuri și servicii — după SUA și Marea Britanie — și al doilea cel mai mare pentru bunuri, după SUA. Țara reprezintă aproximativ 21% din importurile UE. Beijingul a arătat, de asemenea, că nu se ferește să răspundă dur la orice provocare europeană.
„Tarifele mari asupra Chinei ar fi extrem de dăunătoare, știm asta din experiența SUA, care au dat înapoi în această privință”, a spus David Henig, analist la think tank-ul European Centre for International Political Economy.
Săptămâna trecută, Trump a cerut, de asemenea, impunerea de tarife asupra Indiei — un partener istoric protecționist, cu care Bruxelles-ul finalizează în prezent negocierile pentru un acord comercial.
„Trump știe sau i s-a spus că încercăm să închidem un acord comercial cu India și că nu ne dorim neapărat să intrăm într-un război comercial cu China”, a spus un al doilea diplomat european.
The article highlights the complex geopolitical and economic challenges Europe faces in reducing its reliance on Russian energy, especially with the involvement of countries like Hungary and Slovakia. Its a concerning read about energy security and political pressures.
umrogy