În contextul în care finalul lunii aprilie se apropie, Complexul Energetic Oltenia anunță că intenționează să împrumute certificate de emisii. De ce este o măsură disperată și care sunt riscurile
Acționarii companiei, adică statul și Fondul Proprietatea, vor fi informați, la o ședință AGA din 12 aprilie, despre intenția companiei de a achiziționa certificate de emisii aferente producției de energie electrică a anului trecut. Cităm din convocatorul AGA:
“Notă de informare privind achiziția prin împrumut de certificate de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2020 în vederea acoperirii deficitului în cuantum de la 500.000 certificate până la 1.500.000 certificate și costurile estimate aferente”.
Posibilitatea de a împrumuta aceste certificate a fost enunțată de directorul general al CE Oltenia, Daniel Burlan, la o conferință pe teme energetice săptămâna trecută. Este de fapt o soluție de avarie și destul de riscantă. Vom explica mai jos de ce.
Potrivit unor estimări din ianuarie ale lui Burlan, CE Oltenia a produs în 2020 circa 8 TWh de energie electrică. Așadar, până la finalul lunii aprilie 2021, CE Oltenia trebuie să faca dovada achiziționării a circa 8 milioane de certificate de C02 (grosier, revine un certificat pentru fiecare MWh produs, la centralele pe cărbune ale CE Oltenia).
Nu știm câte a achiziționat până acum, oficialii companiei au spus că s-au cumpărat o parte din certificate, dar nu au putut da detalii. Dacă nu se face dovada achiziției certificatelor la finalul lunii aprilie, compania trebuie să plătească o penalitate de 100 de euro pentru fiecare certificat lipsă.
Ei bine, potrivit planului de restructurare și decarbonare, sociatetatea ar fi urmat să primească banii de la Guvern pentru a se plăti certificatele aferente anului 2020, parte a unui ajutor de stat care face parte din plan. În total 1,32 miliarde de euro, pentru perioada 2021-2025.
Problema este că acest plan nu a fost aprobat de Comisia Europeană, care a demarat o investigație aprofundată a lui, deci Guvernul nu are cum să acorde acest ajutor companiei. Iar, cum timpul trece, s-a ajuns la această soluție, a împrumutului de certificate, despre care Burlan a spus că s-a mai practicat și în trecut.
Citește și:
Ce spune CE Oltenia despre scrisoarea Comisiei Europene în care se explică de ce e investigat planul de restructurare
Care e riscul
Așadar, CE Oltenia intenționează să împrumute certificate de emisii de la cine are în exces față de cât îi trebuie pentru a se conforma normelor UE. Împrumutul se face pe un an, adică ce împrumută acum CEO pentru a dovedi că și-a îndeplinit cota pentru 2020 va trebui rambursat anul viitor celui de la care le-a împrumutat.
Problema este la preț. Certificatele de emisii s-au tot scumpit în ultimii ani și mai ales în ultima vreme. La începutul acestei luni prețul a ajuns la 37 de euro. În ianuarie 2018 era opt euro, asta ca să realizați amploarea creșterii. Creștere care este deja peste așteptările din România, în condițiile în care în memorandumul care aproba planul de restructurare al CE Oltenia, anul trecut, se estima că certificatul va ajunge la 44 de euro abia în 2024.
Este clar așadar că, datorită politicii de decarbonare a Comisiei Europene, costul poluării va crește. Cu cât nu știm, dar sunt estimări de dublare până la jumătatea acestui deceniu. Iar ce împrumută acum CE Oltenia la 37 de euro ar putea fi obligată să restituie la anul la un preț mult mai mare. Deci, în 2022, va fi o dublă povară: pe lângă costurile tot mai mari pentru achiziția de certificate (care se scumpesc) pentru a se acoperi producția de energie a acestui an, se vor cumpăra certificate mai scumpe și pentru a se rambursa împrumutul de acum. Majoritatea sumelor se vor plăti în final de la buget, asta doar dacă planul de restructurare primește aprobarea Comisiei.
Citește și:
Directorul CE Oltenia cere o dată la care România să renunțe la cărbune, dar stabilită prin lege
CE Oltenia are în acest moment 4 termocentrale pe cărbune (lignit), cu 12 grupuri energetice, o capacitate instalată de 3.570 MW și o producţie estimată de 10 TWh în 2021