Ce capacităţi noi de producţie de energie electrică trebuie puse în funcţiune până în 2030-PNIESC

În următorii zece ani, România ar trebui să facilieze finanţarea prioritară a unor capacităţi noi în generarea de energie electrică de circa 10.600 MW, după cum se arată în forma finală a Planului Naţional Integrat de Energie şi Schimbări Climatice.

Cea mai mare parte a acestor proiecte sunt în domeniul energiei din surse regenerabile (aproape 7.000 MW) în eolian, fotovoltaic şi noi grupuri hidro, dar, alături de acestea, este nevoie şi  de un grup la Cernavodă şi de  blocuri noi pe gaze, inclusiv în cogenerare,

Iată ce scrie în PNIESC referitor la aceste noi capacităţi:

„România va avea ca prioritate facilitarea finanțării următoarelor capacități pentru a asigura un mix energetic diversificat și echilibrat, cu scopul de a asigura securitatea aprovizionării cu energie, la nivelul anului 2030:

Construcția unui bloc nou de 200 MW pe gaz cu funcționare flexibilă la SE Craiova, care presupune realizarea unui bloc energetic cogenerare de înaltă eficiență pe gaz natural pentru alimentarea cu energie termică a municipiului Craiova și a operatorilor economici (FORD, etc.), care va înlocui capacitățile energetice actuale pe lignit de 2×150 MW;

Construcția unui bloc nou de 400 MW în tehnologie CCGT la SE Turceni, care presupune realizarea unui bloc cu eficiență ridicată, funcționare flexibilă (2 turbine pe gaz și cazan recuperator + turbină abur), care va înlocui o capacitate existentă de 300 MW pe lignit la SE Turceni;

Construcția a 2 blocuri de 400 MW în tehnologie CCGT la SE Ișalnița, care presupune realizarea unor blocuri cu eficiență ridicată, funcționare flexibilă, care vor înlocui blocurile 7 și 8 cu capacitate existentă 2×315 MW pe lignit la SE Ișalnița.

Urgentarea demarării investiției de realizare a unei capacități energetice noi, în ciclu mixt pe gaze, în zona de Nord Vest (Mintia).

Realizarea unui grup nou de circa 70 MW la Midia

Implementarea unei unități de cogenerare cu ciclu combinat în cadrul CTE Grozăvești, care presupune realizarea unei noi unități de producere de energie în cogenerare de înaltă eficiență în tehnologie ciclu combinat gaze-abur, cu funcționare pe gaze;

Implementarea unei unități de cogenerare în ciclu combinat în cadrul CTE București Sud, care presupune realizarea unei noi instalații de cogenerare de înaltă eficiență (ciclu combinat gaz-abur) de circa 200 MWe și circa 200 MWt;

Implementarea unei capacități noi de producere a energiei, în cogenerare de înaltă eficiență, cu funcționare pe gaze naturale, în cadrul CTE Progresu;

Reabilitarea ciclului combinat din CTE București Vest, în vederea prelungiri duratei de viață/Implementare unitate nouă în ciclu combinat de cca. 186 MWe și cca. 170 Gcal/h.

În același timp, având în vedere traiectoria indicativă SRE ce trebuie atinsă la orizontul anilor 2022, 2025 și 2027, proiectele SRE-E vor fi considerate la fel de prioritare, țintind instalarea de capacități suplimentare de energie eoliană de 2.302 MW, respectiv de energie solară de 3.692 MW”

Iată şi o reprezentare grafică acestor proiecte:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *