Ce ar vrea OMV Petrom să se schimbe în legea offshore – surse

Petrom, care împreună cu Romgaz, a luat decizia finală de investiție în proiectul de exploatare a gazelor din Marea Neagră Neptun Deep are de mai multă vreme o solicitare de amendare a legii offshore, dar ea nu se referă la vreo reducere de taxe sau la eliminarea dreptului de primă opțiune al statului la cumpărarea gazelor, ci la altceva.

Compania petrolieră controlată de OMV, care, înpreună cu Romgaz, va investi circa 4 miliarde de euro în dezvoltarea zăcământului și a infrastructurii care să aducă primele gaze în țară în 2027 are o singură solicitare de amendare sau clarificare a unui singur articol din legea offshore, potrivit unor surse apropiate situației.

Este vorba despre articolul 20 din lege, cel care sună așa:

Articolul 20

(1) Pe toată durata derulării acordurilor petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore și onshore de adâncime, titularii acordurilor, inclusiv operatorii economici afiliați acestora:

a) au dreptul de a comercializa în mod liber hidrocarburile produse din perimetrele petroliere respective, la prețurile și în cantitățile determinate de către aceștia, în condițiile legislației naționale și europene în vigoare;

b) nu pot face obiectul unor restricții referitoare la preț, comercializare, ofertare și/sau vânzare a hidrocarburilor, după data de 31 decembrie 2022, cu excepția prevederilor legislației naționale și europene.

(2) Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), Guvernul, prin hotărâre, la propunerea Ministerului Energiei, poate introduce restricții temporare de preț și vânzare pentru cantitățile necesare în vederea asigurării consumului clienților casnici și producătorilor de energie termică destinată populației, precum și a celor necesare îndeplinirii obligațiilor subsumate mecanismelor europene de solidaritate prevăzute de reglementările europene. Aceste măsuri vor fi limitate în timp și scop și se vor aplica în mod proporțional cantităților totale de gaze naturale de producție internă.

(3) În vederea protejării siguranței energetice a României, contractele bilaterale de tranzacționare a cantităților de gaze exploatate din perimetrele reglementate de prezenta lege vor fi notificate, pentru monitorizare, Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei cel târziu înainte de data intrării în vigoare a acestora.

(4) Cantitățile comercializate prin contractele menționate la alin. (3) vor fi oferite în prealabil spre vânzare, cu prioritate, statului român, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme Speciale, denumită în continuare A.N.R.S.P.S. A.N.R.S.P.S. va accepta sau refuza oferta în termen de 7 zile de la recepția acestei oferte, absența unui răspuns echivalând cu un refuz al ofertei. În caz de refuz, titularii acordurilor au dreptul să continue cu vânzarea acestor cantități către terți. În situația în care cantitățile oferite prioritar către A.N.R.S.P.S. sunt comercializate către terți, prețul de vânzare al gazelor naturale nu va fi mai mic decât prețul oferit către A.N.R.S.P.S.

Ce vrea Petrom de la acest articol

Potrivit surselor noastre, Petrom nu ar avea nimic împotriva vreunei prevederi din articol, și este de acord inclusiv cu dreptul de preemțiune al statului la achiziția gazelor. Ceea ce dorește compania este să specifice foarte clar că doar acestea sunt limitările care i se vor putea impune în viitor la vânzarea gazelor, după ce ele vor fi extrase, și nu vor apărea altele, decise de cine va fi la putere în viitor.

De fapt, compania se teme că și în viitor ar putea apărea intervenții guvernamentale în piața gazelor, fără să existe vreo criză. Este notoriu cazul celebrei OUG 114/2018 în care s-a plafonat prețul la gaze pentru toți consumatorii din România, fără să fie fost vreo criză de aprovizionare sau de preț la acea vreme.

De altfel, acesta este și motivul pentru care, chiar în momentele în care lua decizia finală de investiție pentru extracția gazelor din Marea Neagră, Petrom a inițiat un arbitraj împotriva statului român, la Curtea de la Paris, arbitraj pe care, conform informațiilor aflate de noi, ar fi dispusă să îl stingă dacă autoritățile modifică acel articol în sensul de a scrie foarte explicit că doar acele restricții ar putea fi impuse, fără a se putea lăsa o portiță și pentru alte posibile intervenții din partea statului.

De altfel, tot pe legea offshore, dar pentru că este introdus un impozit suplimentar în lege, statul român a fost trimis în judecată în arbitraj și de Black Sea Oil and Gas, compania americană care extrage deja primele gaze “noi” din Marea Neagră, încă de anul trecut. Chiar dacă a debutat producția, americanii nu au închis arbitrajul, el continuă.

Ciolacu a zis “nu”

Potrivit surselor noastre, premierul Ciolacu ar fi spus la întâlnirea cu delegația OMV de ieri că înțelege preocuparea companiei petroliere și că nu ar fi contestat temerea reprezentanților ccompaniei,  dar a spus că, momentan, nu se va opera nicio modificare a legii offshore, cel puțin în contextul în care Austria se opune în continuare aderării la Schengen.

„Vom continua să sprijinim proiectul Neptun Deep şi să mergem înainte pe baza actualei forme a legii offshore, aşa cum România va continua să-şi susţină argumentele privind aderarea la spaţiul Schengen inclusiv în instanţele europene, dacă Austria nu îşi schimbă poziţia”, a precizat Marcel Ciolacu, potrivit unui comunicat al Guvernului.

Premierul a arătat că statul român susţine „cu toată determinarea” proiectul strategic în care OMV Petrom este asociată cu compania de stat Romgaz, proiect care va aduce ţării noastre „independenţa” energetică.

„Este cel mai important proiect energetic, o investiţie de circa 4 miliarde de euro, care ne va pune în situaţia de a deveni un actor energetic la nivel european, exploatând rezerve estimate la minimum 100 de miliarde de metri cubi de gaze – cât tot consumul României pe aproape 10 ani”, a afirmat Ciolacu.

În 2027, când va debuta producția de gaze din perimetrul Neptun Deep, în România vor intra în plus circa 8 miliarde de metri cubi de gaze, care se vor adpuga producției existente, de aproximativ 10 miliarde de metri cubi anual.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *