Cât ne mai amăgim că iarna carbunele ne ţine becul aprins? Cu importuri în vârf, a produs doar 18% din consum, unele grupuri au mers sub rezerva SEN

În intervalul orar cu cele mai multe importuri din ziua cu importul maxim de energie al Sistemnului Energetic Naţional din 2019 centralele pe cărbune au asigurat mai puţin de o cincime din consum. Mai mult, unele grupuri pe huilă au produs mai puţin (sau nu au fost solicitate) decât rezerva minimă de enegie pe care trebuie să o asigure, prin lege, pentru reglajul SEN. 

În data de 17 ianuarie, România a consemnat cel mai mare import de energie electrică din acest an, calculat la putere orară medie de-a lungul întregii zile, potrivit datelor Transelectrica. Am importat în toate intervalele orare ale zilei, în condiţiile în care consumul nu a fost extraordinar de mare (9.101 MW nivelul maxim), iar importul a fost, în medie, de 1.132 MW.

Anul precedent, după cum puteţi vedea în imaginea de mai jos, exportam peste 1.200 MW, în condiţiile unui consum apropiat, iar cel mai mare minus de producţie a apărut la centralele hidro, dependente de factorii naturali, în zona eolianului  (prin definiţie impredictibil), şi al cărbunelui, resursa despre care se spune că trebuie să ne bazăm iarna.

Importul maxim orar al zilei de 17 ianuarie, care a fost ultima zi de grevă a minerilor din Oltenia şi care s-a soldat cu oprirea unui grup de 300 MW de la Rovinari, a fost la ora 08.47.

În fiecare program de iarnă se vorbeşte despre constituirea stocurilor, în special cele de cărbune, necesar pentru perioadele în care sistemul enegetic naţional se confruntă cu presiuni: consum mare, hidraulicitate scăzută, presiune mai scăzută la gaze în urma scăderii temperaturii.

Am folosit platforma ENTSO-E (asociaţia operatorilor de transport şi sistem din Europa) pentru a vedea cât a produs fiecare grup energetic din România în intervalul orar 08-09. Iar rezultatele nu arată deloc bine.

România are două companii mari care produc energie din carbine, Complexul Energetic Hunedoara (huilă din Valea Jiului) şi Complexul Energetic Oltenia (lignit din Oltenia).

CE Hunedoara operează două termocentrale, Mintia şi Paroşeni, care are avea teoretic şase grupuri energetice. În acel interval orar, a funcţionat un singur grup de la Mintia, la o putere de 144 MW.

Cele două centrale au o putere instalată de peste 1.200 MW, potrivit datelor proprii.

Conform unei Hotărâri de Guvern adoptate anul trecut, centralele CE Hunedoara trebuie să asigure oricând rezervă de 400 MW în SEN, până în 2020.

“Pentru menţinerea nivelului de siguranţă a Sistemului Electroenergetic Naţional, Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A. are obligaţia de a furniza servicii tehnologice de sistem către Operatorul de transport şi sistem la o valoare a puterii electrice de cel puţin 400 MW, în condiţiile reglementărilor emise de Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei”, se arată în act.

“Operatorul de transport și sistem va stabili capacitatea lunară corespunzătoare serviciilor tehnologice de sistem reprezentând rezervă terţiară lentă, din care o capacitate de 400 MW va fi alocată pentru Societatea Complexul Energetic Hunedoara – S.A”, mai spune documentul.

Doar Dispeceratul Energetic Naţional poate spune de ce, în toiul iernii, în ziua cu cel mai mare import şi pe fondul grevei de la CE Oltenia, nu a folosit rezerva de la CE Hunedoara (adevărat, servicii de  reglaj terţiar lent).

Care era situaţia la CE Oltenia?

Ce Oltenia este alături de Hidroelectrica cel mai mare producător de energie electrică din România, cu patru centrale (Turceni, Rovinari, Işalniţa şi Craiova 2). Iată cât a produs fiecare în data de 17 ianuarie, în vârful de import al zilei.

Centrala Rovinari mergea, în intervalul orar 08.00, cu doar două grupuri, unul la 291 MW şi unul la 269. Un al treilea dintre cele patru a fost oprit mai devreme în acea noapte.

CET Craiova 2 funcţiona cu un singur grup la o putere de 93 MW.

Centrala Turceni, cea mai mare termocentrală din România, proiectată în perioada comunistă cu opt grupuri de câte 330 MW (de mult nu mai funcţionează toate) merga, la acea oră cu un singur grup, la o putere de 226 MW.

Centrala de la Işalniţa funcţiona cu două grupuri, la o putere de 116 şi, respectiv, 257 MW.

Potrivit datelor Transelectrica, în intervalul orar cu cel mai mare import din ziua cu cel mai mare import mediu, centralele pe cărbune, despre care se spune că iarma asigură peste un sfert din consumul ţării, au funcţionat, în total, la o putere de doar 1.662 MW, la un consum de 8.976 MW. Adică au asigurat doar 18%.