Compania de stat ungară MVM este singurul investitor interesat să cumpere afacerea de furnizare de gaze și energie electrică a E.On din România și a pus și banii pe masă. Ce ar putea urma și, mai ales, se va opune statului român acestei tranzacții?
În ultima zi a lunii septembrie apărea în presa din România informația că grupul ungar E.On ar fi semnat deja un acord cu firma maghiară de stat MVM un acord pentru vânzarea firmei E.On România, compania din cardul grupului E.On care se ocupă cu furnizarea de energie electrică și gaze naturale în România. Două zile mai târziu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, declara așa: „Am discutat şi eu cu conducerea E.On. Au spus că nici măcar nu au luat o decizie dacă vând sau nu. Deci, am văzut anumite articole de presă. Eu le consider premature în acest moment”. “Ei explorează oportunităţi. Au făcut-o şi acum nişte ani de zile, doi-trei ani de zile. Nu este prima dată când se gândesc la asta ca parte a unei strategii corporative de grup, din Germania. Nu are legătură strict cu cazul României, dar vom vedea, s-ar putea să nu vândă”, a punctat Burduja.
Discuțiile pentru vânzarea companiei nu implică oamenii de aici, fiind purtate de cei din conducerea din Germania. Informații oficiale nu există – cu excepția unei declarații publice a șefului E.On, Leo Birnbaum, obținute de presă, în care a spus că se analizează viitorul afacerii din România, și pe care o vom aminti mai târziu în acest text. Așadar, cum stau lucrurile acum, care sunt mizele și ce ar putea urma, potrivit celor aflate de noi din diverse surse.
Nu s-a semnat nimic. Încă.
Tranzacția prin care firma de furnizare a E.On urmează să se vândă nu a fost încă parafată, iar acest lucru, potrivit unor surse ale noastre, nu se va întâmpla înainte de alegerile de la finalul acestei toamne. Într-adevăr, firma ungară de stat MVM este singurul ofertant care a rămas în cursă, după ce nemții au deschis camera de date și au trecut și peste faza ofertelor angajante solicitate pentru afacerea de furnizare din România.
Potrivit surselor noastre, oferta MVM s-ar ridica la circa 200-220 de milioane de euro, o sumă destul de mare, socotită chiar exagerat de mare de unii pentru o firmă de furnizare – fie ea și cea a E.On, care are 3,4 milioane de clienți de gaze și de energie electrică. Board-ul E.On ar fi destul de mulțimit de sumă, dar ar mai fi unele detalii. Din motive destul de lesne de înțeles – poate fi destul de sensibil pentru o parte a populației din Ardeal să ajungă să aibă drept furnizor o companie maghiară de stat – MVM ar fi dorit o perioadă mai lungă de tranziție, de un an-doi, în care să poată folosi în continuare brandul E.On, dar nemții, care ar dori o finalizare rapidă a poveștii, ar fi fost de acord doar cu câteva luni. În al doilea rând, cei de la MVM ar fi solicitat ca, în această etapă, indiferent cum ar urma să se desfășoare discuțiile, negocierea să se poarte exclusiv cu ei, ceea ce, din sursele noatre, conducerea E.On nu a garantat încă.
Ce a făcut statul român și ce poate face în continuare
Despre intenția de vânzare se tot vorbește încă din primăvara acestui an. Ceee ce știm, tot pe surse, este că două mari companii controlate de statul român, Hidroelectrica și Romgaz, s-au arătat interesate la un moment dat. Ba chiar s-ar fi discutat despre un interes comun, Hidroelectrica urmând să preia portofoliul de clienți pe energie electrică, iar Romgaz pe cel de gaze. Totuși, nu au mers mai departe și, din ce știm noi, nu s-a ajuns la a se depune o ofertă. Romgaz, care a mers ceva mai departe cu demersurile, s-a oprit totuși pe fondul intenției de a intra, în final, de unul singur pe piața de furnizare de gaze pentru casnici – din ce știm noi, ar urma să fie făcut un anunț pe această temă în curând. De asemenea, OMV Petrom, companie la care statul este al doilea acționar, după OMV, a accesat camera de date, interesată fiind mai ales de portofoliul de clienți non-casnici ai E.On. Însă, în final, nu a depus însă o ofertă angajantă.
Oficiali din sectorul energetic ne-au spus că, la nivelul companiilor noastre, s-a considerat că afacerea de fiurnizare a E.On nu merită atâția bani. Pare că pentru MVM însă merită.
Cum s-a ajuns aici
Leonhard Birnbaum, șeful grupului german E.On a confirmat în mai discuțiile privind potențiala vânzare a afacerii de furnizare de gaze și energie electrică din România spunând că riscurile sunt mari și că nu există suficientă stabilitate și predictibilitate.
“De fapt, am spus că vom explora toate opțiunile noastre. Întrebarea este dacă riscurile și randamentele justifică capitalul pe care îl avem acolo. Așadar, explorăm opțiunile și până când nu am explorat toate opțiunile nu vom lua o decizie. Dar motivul este profilul de risc și randamentul”, a afirmat Leonhard Birnbaum, CEO al E.On, răspunzând unei întrebări a presei române prezente la evenimentul anual Eurelectric “Lights On”, care a avut loc la Atena.
“Am avut prea des dificultăți în a înțelege care este schema (de plafonare-compensare din România – n.red.) în ultimii ani. Cceea ce este cu adevărat dificil pentru o companie precum E.On este dacă situația se schimbă constant și foarte abrupt. Volker (Volker Raffel- șeful E.On România – n.red.) a fost în Board explicându-ne ultimele evoluții de mai multe ori și întotdeauna a venit cu ceva diferit. Acest lucru este foarte dăunător, noi valorizăm cu adevărat stabilitatea și previzibilitatea și ne-ar fi plăcut să vedem mai mult din acestea. Mai multă previzibilitate și mai multă stabilitate în ultimii ani decât am văzut de fapt”, a spus șeful E.On.
“Recunosc că ultimii ani au fost foarte dificili. Înțeleg că politicienii trebuie să acționeze, dar totuși trebuie să fii conștient că dacă schimbi condițiile foarte repede și foarte des, asta face investitorii ca noi foarte nervoși. Am discutat recent că practic peste tot în Europa trebuie să ne dublăm, triplăm investițiile în rețea. Deci, dacă trebuie să investesc semnificativ mai mult într-o țară, atunci întreb, voi obține un randament pentru această investiție semnificativ mai mare? Va fi stabilitate? Riscul pe care îl avem în afacerea de furnizare din România este atât de mare încât în 2022 și 2023 am pierdut cât am fi putut câștiga în ultimii 20 de ani”, a spus Birnbaum.
Poate statul bloca tranzacția?
O întrebare delicată. România are o lege privind infrastructurile critice, cxare stipulează că este nevoie de un aviz al Consiliului Suprem de Apărare a Țării înainte de “încheierea oricăror acte privind înstrăinarea prin vânzare-cumpărare, precum și prin orice altă modalitate, a unor elemente de ICN/ICE (infrastructură critică națională/europeană – n.red.) sau a unor obiective ce dețin calitatea de ICN/ICE, având capital de stat sau mixt”. Ce se vinde acum însă este o firmă de furnizare, deci criteriul pare că nu s-ar aplica. A spus-o și Burduja.
„O companie de furnizare este ca o fabrică de facturi. Ei au nişte call-center-uri, nişte operatori, nişte calculatoare şi vă trimit dumneavoastră factura acasă. Nu gestionează reţele de distribuţie, nu gestionează infrastructură critică. Deci este o chestiune aşa, comercială, de interacţiune cu clientul final. Asta e, ca o analiză preliminară, doar să ştim de ce ne temem şi dacă avem motive să ne temem. Dar, vă zic, nu suntem în acest scenariu. Dacă vom fi, vom vedea, dar preliminar nu putem discuta de infrastructură critică”, a explicat Sebastian Burduja. „Dacă vom avea o decizie finală de vânzare, staţi să câştige respectiva companie, şi cu siguranţă că vom analiza cu mare atenţie orice tranzacţie, atât noi, cât şi Consiliul Concurenţei, Comisia pentru Investiţii Străine Directe, dacă este cazul, sau alte instituţii ale statului român”, a mai spus însă el.
Iar nemții se pare că vor fi foarte atenți să nu li se dinamiteze potențiala tranzacție. Dat fiind că este vorba despre o companie de stat din Ungaria, țară apropiată de Federația Rusă, oficialii E.On ar putea solicita cumpărătorului să arate clar sursa de finanțare a achiziției, din ce am aflat noi.
Și totuși, care ar fi problema
În esență, MVM cumpără, într-adevăr, o firmă de furnizare, cu 3,4 milioane de clienți și datele lor personale și un sistem informatic. Pare că ar fi atât și nimic mai mult, iar MVM este deja activă în România. Gurile rele spun însă că, obținând un portofoliu atât de mare de clienți mai ales de gaze naturale, MVM ar putea cumpăra gaze rusești pentru a-i alimenta, preferând să nu cumpere gaze din producția internă. O temere mai degrabă care ține de geopolitică decât de business, unde prețul de achiziție contează – și nu există embargou european asupra achizițiilor de gaze rusești. Și, în final, clientul va decide: oricine își poate schimba furnizorul în 21 de zile. Deci dacă ar “întinde coarda” prea tare, MVM s-ar putea trezi că rămâne fără mulți dintre clienții preluați.
Totuși, dacă achiziția se va face, este încă un caz care arată situația delicată din sectorul energetic românesc. În primul rând, în ultimii ani am avut parte de exit-uri ale unor companii mari, venind în loc companii mai mici. Am avut ieșirea americanilor din oil and gas, Chevron și, apoi, și mai important, Exxon. Apoi, CEZ a vândut nu către o companie energetică, ci către un fond de investiții (adevărat, gigantic), Macquarie, care apoi a vândut însă furnizarea către mult mai mica Premier Energy, iar activele din regenerabile grecilor de la PPC. Care au intrat în România după ce a vândut Enel aici. Exceptând tranzacția Exxon-Romgaz, companiile românești au eșuat de fiecare dată – uneori nici nu au participat, atunci când a venit vorba despre astfel de tranzacții mari. Și uneori nu a fost o problemă de bani. “De ce să-i cumpărăm când îi putem lua clienții pe gratis”, umbla o vorbă prin mediul decizionat atunci când s-a pus problema ca Hidroelectrica să cumpere portofoliul de furnizare al CEZ – aluzie desigur la migrarea naturală a clienților către producătorul de stat care avea, și încă are, un preț extrem de competitiv pentru casnici.
MVM deja este foarte mare, inclusiv după o tranzacție cu E.On
MVM, companie energetică controlată de statul ungar, este a doua companie ca mărime din țara vecină și a patra ca mărime din Europa centrală. Are venituri de circa 18 miliarde de euro, 18.000 de angajați și contribuie cu circa 3% la PIB-ul Ungariei. Are peste 10 milioane de clienți casnici și comerciali, asigură 70% din generarea de energoie electrică a Ungariei, și are o cotă de piață de aproape 50 % în aprovizionarea cu gaze a consumatorilor industriali și de 100 % din sectorul casnic. Compania este activă în 23 de țări.
Acum patru ani, E.On și MVM au semnat un acord privind vânzarea întregii activități de vânzare cu amănuntul a energiei electrice și gazelor naturale a innogy SE în Republica Cehă, innogy Ceska republika a.s., pentru o sumă nedivulgată. Compania din Cehia controlată de E.On avea la acel moment 1,2 milioane de clienți de gaxe și 400.000 de clienți de energie electrică.
În România, MVM are MVM Future Energy Technology S.R.L, companie care produce energie electrică din resurse regenerabile din 2011. Totodată, firma furnizează energie electrică și gaze naturale.
Mai jos, iată prezența MVM în zonă, grafic
