Compania petrolieră maghiară MOL, la care statul este cel mai mare acționar, pare a profita de situația complicată de pe piața petrolieră din Europa de Sud-Est, generată de sancțiunile americane, pentru a se extinde puternic în această zonă pe segmentul de rafinare și distribuție de carburanți. MOL a beneficiat de mai multe exceptări de la sancțiunile europene împotriva petrolului rusesc și acum beneficiază și de o scutire din partea americanilor de la același tip de sancțiuni.
MOL, companie care vine dintr-o țară cu foarte puține resurse, operează două rafinării, în Ungaria și Slovacia, singurele din țările respective de altfel: cea de la Budapesta (8 milioane de tone pe an) și de la Bratislava (6 milioane de tone pe an), fiecare mai mare decât orice rafinărie din România, de exemplu. Mai controlează și firma croată INA, care are rafinăria Rijeka. De asemenea, operează o rețea de 2.400 de benzinării în Europa Centrală și de Est – inclusiv în România. Prin comparație, Petrom are doar 780 de stații, sub brandurile Petrom și OMV.
Sancțiunile americare impuse rușilor – atât cele mai vechi, împotriva Gazprom, cât și ultimele, împotriva giganților petrolieri Lukoil și Rosneft, au impact în zonă, iar MOL pare că a găsit un moment bun să se extindă.
MOL vrea în Serbia
Compania petrolieră a Serbiei, NIS, care operează rafinăria de la Panveco (singura operațională din țară) este sub sancțiuni, pentru că este controlată de Gazprom și funcționează deja la capaictate redusă, Serbia importând acum cantități însemnate de carburanți, inclusiv pe Dunăre. Gazprom Neft deţine aproape 45% din NIS, una dintre companiile sale asociate, Intelligence, încă 11,30%, iar statul sârb deţine aproape 30% din acţiunile companiei. Restul acţiunilor aparţin unor acţionari minoritari. Americanii au spus că vor ridica sancțiunile doar după ce rușii nu vor mai controla compania, iar președintele sârb Vucici a promis duminică găsirea în cel mult o săptămână a unei soluţii pentru a „evita cu orice preţ” o „confiscare” a acţiunilor deţinute de companiile ruse în NIS.
Pe fir pare să intre MOL. Zilele trecute în presa maghiară a apărut informația că MOL lucrează la un plan de a prelua o participaţie de puţin peste 11% la NIS, ceea ce practic ar scoate compania sârbă de sub control rusesc. Și ungurii se pot lăuda astfel că i-au salvat pe sârbi, în condițiile în care relațiile amicale ale ambelor state cu Rusia sunt de notorietate. De altfel, în octombrie, când au intrat în vigoare sancțiunile occidentale, ungurii au ieșit public să-și anunțe sprijinul, mai ales că NIS urma să nu mai primească nici țiței din Medietarana, via Croația. “Având în vedere că MOL joacă un rol important în aprovizionarea Serbiei cu petrol şi carburanţi…prietenii noştri sârbi se pot baza pe creşterea livrărilor din partea MOL”, a transmis atunci ministrul ungar de externe Peter Szijjarto.
MOL vrea în România
În România, avem o rafinărie Lukoil, Petrotel Ploiești, de 2,5 milioane de tone (ultima dintre cele trei ale țării) și o rețea de 320 de benzinării Lukoil – active care urmează să intre sub sancțiuni de la 13 decembrie – termen amânat de la 21 noiembrie, pentru că, spre deosebire de Bulgaria care a primit termen până la finalul lui apriliie 2026, România nu a cerut o derogare. Soluțiile pentru mica rafinărie din Ploiești, care este acum oprită pentru revizii, sunt două, în afara opririi. Preluarea de câtre stat, în administrare (mai puțin dorită) sau vânzarea de către Lukoil, eventual la pachet cu benzinăriile, unui alt investitor.
Până acum sunt cel puțin trei companii care oficial au manifestat interesul privind rețeaua de benzinării Lukoil și rafinăria Petrotel, a spus vineri ministrul Energiei, Bogdan Ivan „Sunt companii care și-au exprimat intenția doar asupra rețelei de benzinării, alte companii doar asupra rafinăriei Petrotel. Acum, este evident că este o ofertă comercială între două entități private care sper să aibă o finalitate”, a menționat ministrul, precizând că țările de unde provin companiile sunt România, SUA, Grecia și Ungaria.
Așadar, alături de giganticul fond american Carlyle, ar mai putea fi intersate grupurile Mol și Helleniq Petroleum.
Așadar, din nou MOL. Care este destul de prezentă în România, cu rețea de 230 de benzinării, două depozuite de carburanți și unul de GPL.
Pe de altă parte, Lukoil mai are și o concesiune gazieră în Marea Neagră, blocul Trident, cu Romgaz partener minoritar, așadar nu ar fi cu totul exclus să-i vedem pe cei de la MOL, care sunt foarte activi pe segmentul de ustream în ultima vreme, și aici.
MOL a vrut și în Bulgaria
MOL și-a exprimat oficial interesul pentru achiziționarea rafinăriei Lukoil de la Burgas, singura rafinărie din Bulgaria, potrivit unor relatări din presa bulgară de la finalul anului trecut.
Interesul companiei ungare a fost confirmat atunci de prim-ministrul ungar Viktor Orban, care a declarat în timpul unei ședințe de informare la Budapesta că MOL a depus o ofertă pentru rafinăria din Burgas a Lukoil. Bulgaria a primit acum o extensie a perioadei până la care vor intra în vigoare sancțiunile americane, deci nu știm dacă MOL va continua sau nu demersul. Recent, holdingul turc Cengiz a anunțat că nu are intenția de a renunța la planurile de achiziție a rafinăriei, împreună cu azerii de la SOCAR, în condițiile în care părțile s-ar fi aflat deja în faza de semnare a contractului când SUA a impus sancțiunle împotriva Lukoil.
Dar ceea ce este clar este că MOL a vrut și această rafinărie
Baletul MOL printre sancțiunile împotriva Rusiei
Din 2022 încoace, MOL este de facto, singura companie petrolieră din Europa care beneficiază de excepții de la regimul sancționatoriu impus petru achizțiile de țiței din Rusia, motivând că nu are ieșire la mare iar securitatea sa energetică este dependentă de importurile de hidrocarburi rusești pe conductă. În pachetul de sancțiuni din iunie 2022, UE a impus un embargou gradual pe petrol rusesc, care a presupus că, din iarna acelui an s-au interzis importurile de țiței rusesc pe cale maritimă. Ungaria (împreună cu Slovacia și Cehia) a obținut o derogare temporară: poate continua să primească țiței rusesc prin conductă (Druzhba) deoarece este țară fără acces la mare. Cehia a renunțat la achzițiile rusești între timp.
De asemenea, atunci când s-a impus plafonul de preț la achizițiile de țiței rusesc, Ungaria a negociat ca livrările pe conductă să fie excluse din plafonul de preț impus de UE. Ministrul Szijjártó a spus că „livrările prin conductă nu intră în plafonul de preț” pentru Ungaria.
Ungaria a mai primit și o exceptare de a exporta carburanți rafinați din țiței rusesc – a livrat o vreme în Slovacia, unde MOL controlează compania Solvnaft.
Ungaria a primi și acum o derogare de la cele mai dure sancțiuni impuse de SUA asupra giganților petrolieri Rosneft și Lukoil. În condțiile în care MOL importă de la Lukoil țiței transportat prin conductă, Trump a fost de acord să mai permită Ungariei să facă acest lucru, vreme de un an, dar cu condiția ca Ungaria să cumpere, printre altele, LNG american de 600 de milioane de dolari. Ungurii au spus că este o scutire completă, de fapt: „Este vorba de o scutire generală, fără limită de timp” – a subliniat Viktor Orbán, citat de agenția maghiară de presă MTI. ”Prim-ministrul a fost clar. El a convenit cu preşedintele SUA că am obţinut o exceptare nelimitată de la sancţiuni. Nu există nicio sancţiune asupra transporturilor de petrol şi gaz către Ungaria, pentru o perioadă nelimitată”, a spus și Szijjarto. Nu știm care este adevărul.
Totuși, în ultimul anunț al OFAC, cel referitor la amânarea cu trei săptămâni a sancțiunilor împotriva Lukoil, nu scrie nimic despre situația Ungariei.
