Consumatorii casnici din România au şi acum, şi au avut şi în trecut, cele mai mici preţuri la gazele naturale din Europa, indiferent dacă piaţa a fost în totalitate reglementată, aşa cum era acum patru ani, sau doar parţial, aşa cum este acum. În plus, creşterea veniturilor face facturile mai uşor de suportat. Totuşi, Guvernul a decis să plafoneze preţul timp de trei ani, la un preţ mult mai mic decât cel de acum sau decât cel de la hub-ul din Austria, la care ne raportăm.
În al doilea trimestru al acestui an, preţul pentru consumatorii casnici din tranşa de consum 5-55 MWh pe an a fost, în România, de 3,35 eurocenţi/kWh, preţ mediu final, cu toate tarifele şi taxele incluse. Este cel mai mic preţ din Europa, cel mai aproape de noi fiind, ca preţ, vecinii din Ungaria, cu un preţ mediu final de 3,66 cenţi/kWh. Media europeană este de 6,44 eurocenţi/kWh.
Autorităţile de la Bucureşti s-au lăudat în ultimul timp, inclusiv în contextul în care se vor extrage gazele din Marea Neagră (dacă se vor mai extrage în actualele condiţii), că România este al patrulea cel mai mare producător de gaze de pe continent, şi ar putea ajunge chiar al treilea, după Norvegia şi Marea Britanie în condiţiile în care Olanda închide cel mai mare câmp gazier al său. Iar în condiţiile Brexit-ului, ar putea ajunge cel mai mare producător din UE. Iată însă ce preţuri plătesc pentru gaz, în medie, clienţii casnici din aceste ţări: Norvegia 11,3 cenţi/kWh, Olanda 8,58 cenţi, iar Marea Britanie 3,35 cenţi.
Liderul PSD, Liviu Dragnea a spus, înaninte de apariţia OUG care a plafonat preţurile şi a impus taxele suplimentare, că spune că se va ajunge din nou la majorarea preţului la gaze, în condiţiile în care nu s-a schimbat nimic în ceea ce priveşte costurile de exploatare a acestora.
Citeşte şi:
Pericolul plafonării preţului: gazul românesc ieftin ar putea fi exportat masiv
„Preţul la gaze, vorbim de gazele din subsolul României. Sub preţul liberalizării, companiile din energie şi sectorul gazelor intenţionează să vină cu alte creşteri de preţuri. Gazele sunt tot acolo, utilajele, procedurile, nu a crescut nimic. Preţul de cost e de 40 de lei pe megawatt/oră şi vine cu 80, 140 de lei pe megawatt te gândeşti ce s-a întâmplat. Noi vorbim de gazele din subsolul românesc, în loc să ne ajute să dezvoltăm ţara, vor să o punem pe butuci, vreau să reinstituim reguli corecte, cinstite”, a mai afirmat şeful PSD.
Discursul lui Dragnea a fost reluat de Vâlcov câteva zile mai târziu, când a anunţat măsurile din Ordonanţă, consilierul premierului Dăncilă spunând că se plafonează preţul pentru că acesta a crescut nejustificat de mult.
Citeşte şi:
Petrom: Ordonanţa pune în pericol securitatea energetică a României, producţia de gaze va scădea, importul de gaz rusesc va exploda
Pentru a vedea cu cât s-au scumpit de fapt gazele, ne-am uitat pe aceeaşi statistică, aferentă ultimului trimestru al anului 2014, de data asta. Atunci, consumatorii casnici din România plăteau 3,11 cenţi/kWh de gaz, fiind, de asemenea, cel mai mic preţ din Europa. Singurul adevăr este că, în acest interval de timp la noi preţurile au crescut cu 7,7%, iar preţul mediu din Europa au scăzut cu 2,8% (era 6,63 eurocenţi la final de 2014). Dar în această perioadă nu trebuie uitat că statul a impus o taxă nouă şi a majorat baza de calcul pentru alta.
Este suficientă această evoluţie pentru a forţa Petrom şi Romgaz să vândă gazele la un preţ şi mai mic, cu posibile consecinţe nefaste, pe termen mediu şi lung, atât pentru ele, cât şi pentru viitorul extracţiei de gaze din România, dat fiind că un preţ mic nu mai permite investirea de bani suficienţi pentru a găsi şi pune pe piaţă noi resurse, în condiţiile în care producţia României scade?
Dincolo de preţ, atunci când vine vorba despre utilităţi, opinia publică din România ia în calcul şi veniturile populaţiei, în ansamblu, pentru a vedea suportabilitatea facturilor. A crescut atât de mult povara facturii la gaz astfel încât se justifică măsura excepţională a Guvernului de a plafona preţul şi de a anula practic piaţa gazelor? În decembrie 2014, salariul mediu net era de 1.866 de lei, adică 418 euro. Din acel salariu se acoperea, de exemplu, o factură de 13.440 kWh de gaze. În octombrie 2018, salariul mediu net era de 2.720 de lei, adică 583 de euro, din care se poate acoperi, teoretic, o factură de 17.400 kWh de gaze.
Guvernul a decis să plafoneze timp de trei ani preţul gazelor din producţia internă la 68 de lei MWh, timp de trei ani începând din martie 2019, în condiţiile în care preţul de la Bursa de Mărfuri era de circa 90 de lei în luna noiembrie, iar preţul la hub-ul de la Baumgarten era de 120 de lei/MWh, în aceeaşi lună.
România produce circa 10 miliarde de metri cubi de gaze anual, şi consumă 11, diferenţa fiind importată de la Gazprom.
