Închiderea unui reactor de la Centrala Nucleară de la Cernavodă a repornit turbinele termocentralelor din Oltenia, mai mult închise de la începutul anului. Este o gură de oxigen pentru complexurile energetice, care în mod normal nu găsesc clienţi pentru energia scumpă produsă.
Deficitul de energie din piaţă provocat de închiderea temporară a reactorului 1 al Centralei Nucleare de la Cernavodă este acoperit , de trei săptămâni, de termocentralele pe cărbune din ţară, în principal Complexul Energetic Oltenia (CEO) şi Complexul Energetic Hunedoara, a căror producţie a crescut spectaculos cu circa 150% de la momentul 11 mai, data la care reactorul a fost oprit. Astfel, dacă până la 11 mai producţia termo pe bază de cărbune era, în medie, de circa 700-800 de MWh, după această dată a urcat până la 2.000 de MWh. Este de aşteptat, însă, ca producţia de energie termo din sursă cărbune să scadă din nou din aceasta dimineaţă, când a reintrat în funcţiune reactorul oprit de la Cernavodă.
Este o adevărată gură de oxigen pentru cele două complexuri care se aflau într-o situaţie dificilă, cu mai multe grupuri oprite, din imposibilitatea de a-şi vinde energia şi cu angajaţii în stradă, nemulţumiţi de conducerea care ar vrea să le taie o zi din săptămâna de muncă.
„E adevărat că, de luni de zile, termocentralele stau mai mult închise şi doar de trei săptămâni funcţionează la capacitate mai mare. Apa multă şi impactul eolienelor au lovit direct în termocentralele care produc scump”, ne-a spus Octavin Lohan, directorul Dispeceratului Energetic Naţional.
