Anul trecut, când era ministru al Finanţelor, Ionuţ Mişa decidea creşterea accizei la carburanţi. Acum, ANAF, condus de acelaşi Mişa, raportează încasări din accize mai mici decât cele din planul făcut tot de Mişa când era ministru. La nouă luni, încasările au crescut cu 1,5 miliarde de lei, dar pentru tot anul sunt cu 1,2 miliarde de lei sub program, iar Finanţele taie aceşti bani de la capitolul venituri, la rectificarea bugetară.
A doua rectificare bugetară pentru 2018, anunţată de Ministerul Finanţelor, prevede o tăiere a veniturilor din accize în acest an, capitol la care cea mai mare contribuţie o au accizele la carburanţi. „Accize: -1.239,3 milioane lei; modificarea se datorează evoluției înregistrată de încasările veniturilor din accize comparativ cu programul estimat” se arată în nota de fundamentare a rectificării bugetare în care se precizează influenţele asupra venitorilor bugetare, pentru fiecare capitol.
Pe de altă parte, încasările din accize au crescut faţă de anul precedent.
„Veniturile din accize au fost în sumă de 21,0 miliarde lei (2,2% din PIB) cu 7,9% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent”, se mai arată în expunerea Finanţelor. În termeni nominali, plusul este de 1,5 miliarde de lei. Datele sunt valabile pentru execuţia bugetului general consolidat aferentă primelor nouă luni ale anului.
Ce s-a întâmplat cu acciza
În toamna lui 2017, Guvernul decis reintroducerea supraaccizei la carburanţi pe motiv că petroliştii nu au ieftinit suficient carburanţii, iar preţul fără taxe ar fi nejustificat de mare. În data de 15 septembrie, intrau în vigoare noile accize, mai mari cu 16 bani pe litru, decise de Guvern. Două săptămâni mai târziu, intra în vigoare, din nou, o nouă acciză, mai mare tot cu 16 bani pe litru. Efectul cumulat al majorării accizelor a fost, matematic, de 38 de bani pe litrul de acciză şi motorină, în benzinării, de la 1 octombrie 2017.
Procentual, acciza a crescut atunci cu 19% la benzina fără plumb şi cu 21% la motorină.
În acest an, cu acciza la carburanţi mărită, statul a încasat din accize, în total, cu 1,5 miliarde de lei în plus faţă de anul trecut-date comparate pentru primele nouă luni din fiecare an. Plusul de încasări se dovedeşte însă a fi mai mic decât calculele iniţiale pe care s-a fundamentat bugetul, din moment ce pentru tot anul Finanţele taie la capitolul venituri cele 1,2 miliarde de lei pe care nu le mai încasează conform programului.
Aşadar, din decizia Finanţelor de acum se vede că încasările suplimentare din accize, programate la finalul anului trecut pentru bugetul acestui an fost supraevaluate.
Cererea de carburanţi în sistemul de vânzare retail a crescut cu doar 1,8% în România în prima jumătate a anului, potrivit datelor prezentate de OMV Petrom, iar pe acest segment, compania petrolieră a vândut prin benzinării un milion de tone de carburanţi, în creştere cu doar 2% faţă de primele şase luni ale anului trecut. Explicaţia ţine de creşterea preţurilor, care a urmat creşterea cotaţiilor la produsele petroliere şi a încorporat şi supraaciza, şi mai ales de comportamentul transportatorilor, care au ales să alimenteze pe unele pieţe externe, unde preţurile sunt mai mici, dacă acest lucru este posibil.
Cine a crescut acciza şi a făcut calculele
Ca un detaliu, când s-a decis reintroducerea supraaccizei la carburanţi, toamna trecută, ministru al Finanţelor era Ionuţ Mişa, cel care a făcut bugetul pentru acest an . Acum, Mişa este preşedinte al ANAF,adică instituţia din subordinea Ministerului Finanţelor care se ocupă cu strânsul banilor, inclusiv din acciză.
În 3 octombrie, deci la câteva zile după introducerea ultimei trepte a supraaccizei, Mişa, a spus că nu are cunoştinţă de preţurile carburanţilor, dar „a înţeles de la ce a văzut din câteva declaraţii” că preţul ar fi urcat într-o proporţie mult mai mică decât creşterea accizei cu 0,16 bani pe litru, operată în prima etapă.
„Sincer, nu m-am uitat la preţurile carburanţilor. Înţeleg tot de la dvs., de la media, de la ce am văzut din câteva declaraţii, că preţul ar fi crescut într-o proporţie mult mai mică decât creşterea de 0,16 bani pe litru operată în prima etapă. Mă uit la preţurile la pompă, dar în marea majoritate a timpului circul cu şofer. Obiectivul Ministerului de Finanţe şi al meu, ca ministru de Finanţe, este să urmăresc politicile fiscale, nu să citesc în fiecare zi preţul de la pompă”, a spus Mişa, răspunzând la întrebările jurnaliştilor.
