În România, avem un plan ambiţios de investiţii până în 2030, fiind vorba în principal 7 Gigawaţi de energie din surse regenerabile, a declarat, marţi, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, citat de Agerpres.
„În ceea ce priveşte România, avem un plan ambiţios de investiţii până în 2030. Este vorba în principal de 7 Gigawaţi de energie din surse regenerabile care vor veni din surse diferite. Avem aici reprezentanţi de la Nuclearelectrica şi noi considerăm energia nucleară drept una fără emisii, deci energie verde. Vor veni, de asemenea, de la potenţialul masiv de energie eoliană offshore şi suntem acum în procesul de finalizare a legislaţiei şi în consultare publică, iar la toamnă vom avea legislaţia pentru aceste capacităţi eoliene offshore şi desigur că sperăm să utilizăm toate aceste capacitaţi pentru şi acest proiect important (cablul submarin din Marea Neagă n.r) să transportăm energie din Marea Caspică prin Marea Neagră şi spre restul Europei”, a spus Burduja la a patra reuniune ministerială referitoare la Acordul între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi.
El a subliniat că proiectul privind cablul submarin din Marea Neagră este unul complex, iar faptul că marţi va fi semnat un memorandum de înţelegere între ţările participante la proiect şi se va merge mai departe cu înfiinţarea unui joint venture reprezintă un pas important înainte.
„Şi ne dăm seama că, pe măsură ce avansăm pe calea implementării acestui proiect, devine din ce în ce mai complex şi trebuie să fim atenţi şi să calculăm foarte clar beneficiile sale. Informaţiile pe care le avem de pe urma studiului privind costurile şi posibilitatea tehnică a realizării interconexiunii ar trebui să le utilizăm pentru studiul amănunţit pentru care vom conveni termenii de referinţă şi ulterior vom face extrapolări”, a adăugat ministrul Energiei.
Acesta a salutat munca făcută de grupul de lucru şi a făcut apel pentru un angajament mai mare la nivel tehnic, astfel încât să se poată avansa şi să fie clarificat rolul operatorilor de sistem (TSO), pentru a consolida şi a pune în acţiune joint venture-ul, care va fi cea mai importantă parte a implementării.
„Este posibil ca în viitorul apropiat să fie nevoie de noi studii pentru implementarea proiectului în anii care vor veni, pentru că tehnologia evoluează tot timpul. Este un domeniu nou şi vedem cum în fiecare săptămână şi fiecare lună apar noi inovaţii la nivel global şi de aceea trebuie să avem o abordare flexibilă. Deci, sunt foarte multe lucruri de făcut”, a punctat Sebastian Burduja.
Oficiali din România, Azerbaidjan, Georgia şi Ungaria s-a reunit marţi, la Bucureşti, la a IV-a reuniune ministerială referitoare la Acordul între Guvernele din cele patru ţări privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi.
În cadrul reuniunii se va discuta despre statutul ratificării Acordului, cele mai noi evoluţii cu privire la Memorandumul de Întelegere care are în vedere înfiinţarea unei societăţi în comun, de tip joint venture, între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei, despre termenii de referinţă revizuiţi cu privire la producţia de energie verde etc.
Acordul între Guvernele Republicii Azerbaidjan, Georgiei, României şi Ungariei privind Parteneriatul Strategic în domeniul dezvoltării şi transportului energiei verzi a fost semnat în data de 17 decembrie 2022. Acesta se fundamentează pe interesele celor patru state legate de consolidarea securităţii energetice naţionale şi regionale şi a conectivităţii în bazinul Mării Negre, diversificarea surselor de aprovizionare, valorificarea potenţialului de producere a energiei regenerabile din zona caspică şi creşterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic naţional, conform unui comunicat al Preşedinţiei.
Acordul cvadrilateral interguvernamental va oferi cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport.
Proiectul cablului submarin de transport de energie electrică prin Marea Neagră face parte din acordurile în domeniul energiei convenite între Uniunea Europeană, reprezentată de Comisia Europeană, şi Republica Azerbaidjan, acesta fiind, în acelaşi timp, un proiect tip flagship pentru Georgia, ca parte a strategiei EU Global Gateway.
