Banca Europeană de Investiții (BEI) va oferi asistență ccompaniei de stat bulgare de electricitate Natsionalna Elektricheska Kompania EAD (NEK) pentru a pregăti construcția a două mari centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompare în partea de sud-vest a țării, potrivit presei de specialitate.
Cele două noi surse de energie regenerabilă, denumite Batak și Dospat, vor adăuga fiecare o capacitate de producție de aproximativ 800 MW și vor extinde capacitatea de stocare, consolidând aprovizionarea cu energie electrică în Bulgaria și în Uniunea Europeană, au declarat NEK și BEI într-un comunicat de presă comun.
În cadrul acordului, EIB Advisory va examina fezabilitatea tehnică și viabilitatea economică a celor două proiecte, și va evalua beneficiile și riscurile acestora. Acest lucru va ajuta NEK să ia decizii cu privire la implementarea celor două proiecte. NEK și BEI au precizat că un cost total estimat al fiecărui proiect este de aproximativ 900 de milioane de euro, iar planul este de a începe producția până în 2032.
Cele două centrale ar urma să fie situate în apropierea orașelor Batak și Dospat din sud-vestul Bulgariei.
Cele două proiecte fac parte din Planul pe zece ani de de dezvoltare a rețelei (TYNDP) 2024 al Rețelei europene a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică (ENTSO-E), au precizat NEK și BEI.
Vicepreședintele BEI, Kyriacos Kakouris, a declarat că acestea vor pune la dispoziție expertiza băncii pentru a evalua fezabilitatea și viabilitatea celor două proiecte, care pot avea un impact semnificativ asupra mixului energetic al Bulgariei și pot spori stabilitatea rețelei sale electrice, consolidând în același timp infrastructura generală a rețelei energetice europene. Potrivit ministrului interimar al Energiei, Vladimir Malinov, centralele hidroelectrice cu acumulare prin pompare ar putea deveni cele mai mari baterii de stocare a energiei din regiune. „Implementarea unor astfel de proiecte va spori securitatea noastră energetică, va îmbunătăți infrastructura energetică a Bulgariei și ne va atinge obiectivele de decarbonizare”, a subliniat Malinov. Directorul general al NEK, Martin Georgiev, a declarat că acordul marchează un pas important nu doar pentru dezvoltarea proiectelor PSHPP Batak și Dospat, ci și pentru asigurarea securității aprovizionării în cadrul sistemului de energie electrică din Bulgaria.
Cum stă România
În strategia energetică a României 2025-2035, publicată în dezbatere publică de Ministerul Energiei, scrie așa: “Este de asemenea necesară construirea unei capacități mari cu acumulare prin pompaj de aproximativ 1000 MW în anul 2035, cu variații între 850 MW și 1100 MW. Centrale de acumulare prin pompaj vor contribui la înlocuirea capacităților poluante și flexibilizarea sectorului energetic”.
Anul trecut, Sebastian Burduja, ministrul energiei, declarase proiectul hidrocentralei cu pompaj Tarnița – Lăpuștești, de 1.000 MW, vechi de jumătate de secol, este „proiectul său de sufle” și l-a scos de la naftalină – după alte încercări eșuate datând chiar din 2015. Anul trecut, a fost demarată licitația pentru studiul de fezabilitate, dar nu s-au depus oferte admisibile și de atunci studiul a tot fost re-licitat, dar tot nu a fost atribuit.
Hidroelectrica operează cinci hidrocentrale mai mici pe Oltul inferior, care pot funcționa și în regim de pompaj, dar compania spune că operarea nu a fost profitabilă, inclusiv din cauză că nu este finalizată amenajarea de la Islaz, situată la circa 3,5 km de confluența cu Dunărea, care ar putea face pompajul spre centralele din amonte profitabil.
Citește și:
O decizie finală de investiție pentru o hidrocentrală cu pompaj este “foarte aproape”
