Liderii Uniunii Europene au convenit asupra unui plan de compromis pentru a bloca mai mult de două treimi din importurile de petrol rusești, după ce Ungaria s-a opus unei interdicții totale, scrie BBC.
Șeful Consiliului European, Charles Michel, a declarat că acordul a întrerupt „o sursă uriașă de finanțare” pentru mașina de război rusă. El a adăugat că aceasta a pus „presiune maximă asupra Rusiei pentru a pune capăt războiului”.
Reducerea, care va fi pusă în aplicare până la sfârşitul anului,”acoperă imediat mai mult de două treimi din importurile de petrol din Rusia, tăind o sursă uriaşă de finanţare pentru maşina sa de război” şi punând o „presiune maximă” asupra Moscovei pentru ca aceasta să înceteze războiului, a scris pe Twitter Charles Michel.
Interdicția face parte din ce se numește al șaselea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei, aprobat la summit-ul de la Bruxelles, asupra căruia toate cele 27 de state membre a trebuit să cadă de acord.
BBC notează că “membrii UE au petrecut ore întregi luptându-se să rezolve divergențele dintre interzicerea importurilor de petrol din Rusia, principalul adversar fiind Ungaria”.
Totuși, la această oră nu este clar dacă vor fi suspendate parțial sau total importurile de petrol pe mare, dacă sancțiunea va viza, parțial, și importurile pe conductă și care va fi ritmul de reducere a livrărilor.
“Interzicerea importurilor de petrol rusesc a fost propusă inițial de Comisia Europeană – care elaborează legi pentru statele membre – în urmă cu o lună, dar rezistența, în special din partea Ungariei, a oprit ultima adoptarea acestei runde de sancțiuni a UE”, mai arată BBC.
Alte țări fără ieșire la mare, precum Slovacia și Republica Cehă, au cerut și ele mai mult timp din cauza dependenței lor de petrolul rusesc. Bulgaria, deja rămasă fără gazul rusesc, căuta opțiuni să se renunțe la embargou, cel puțin după cum arată BBC.
Nici creșterea costului vieții, resimțită în Europa nu a ajutat. Prețurile ridicate ale energiei – printre altele – au redus apetitul unor țări UE pentru sancțiuni care ar putea afecta, în consecință, propriile economii., mai spune media britanică.
Anterior discuțiilor, președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că așteptările ei sunt „scăzute” că se va ajunge la un acord.
Conform BBC, premierul ungar Viktor Orban a menținut o atitudine dură în timpul discuțiilor, acuzând Comisia Europeană că nu a negociat în mod corespunzător interdicția cu țările membre. El a spus că energia este o „problemă serioasă” și că „avem nevoie de soluții și apoi de sancțiuni”.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care a participat la summit prin videoconferință, a îndemnat țările UE să înceteze cu „certurile” lor interne, declarând că au ajutat doar Moscova prin această atitudine, potrivit aceleiași surse.
„Toate certurile din Europa trebuie să se termine, sunt dispute interne care nu fac decât să încurajeze Rusia să pună din ce în ce mai multă presiune asupra dumneavoastră”, a spus Zelensky.
La rândul lui, prim-ministrul Letoniei, Krisjanis Karins, a spus că țările membre nu ar trebui să se „împotmolească” în propriile interese personale. „Ne va costa mai mult. Dar sunt doar bani. Ucrainenii plătesc cu viața”, a spus el, potrivit BBC.
