Paradox fără precedent în cazul ajutorului de stat pe care Oltchim trebuie să-l returneze statului, după decizia Comisiei Europene din decembrie anul trecut. Ca să își recupereze suma, în condițiile în care Oltchim este în insolvență, trebuie să înscrie creanța de 335 milioane de euro la masa credală. Însă, legea insolvenței nu permite acest lucru, motiv pentru care, statul ar trebui să modifice legislația, potrivit lui Bogdan Stănescu, administratorul special al Oltchim.
Cu toate acestea, spune administratorul special al Oltchim, rangul acestei creanțe trebuie stabilit de către instanță printr-o decizie definitivă, chiar dacă legea națională nu prevede o astfel de situație.
”La suma de 335 milioane de euro, vor fi calculate dobânzi de penalizare după o formulă de calcul practicată de instutuțiile europene. Apoi, judecătorul sindic trebuie, conform legii, să se pronunțe asupra rangului creanței de ajutor de stat, însă acest lucru poate fi contestat de ceilalți creditori. Legislația insolvenței, însă, nu prevede aceast tip de creanță. Mai mult, ea ar trebui să primeze la masa credală. Motiv pentru care ar trebui modificată legea. Vom vedea cum și dacă va soluționa judecătorul sindic această provocare juridică”, a declarat Bogdan Stănescu, într-un interviu pentru economica.net.
Potrivit acestuia, tabelul creditorilor, care a fost stabilit în 2015, ar trebui actualizat, urmând să fie trecuți pe listă și furnizorii ajutorului de stat, respectiv AAAS, Electrica, Salrom și Apele Române.
Însă, un nou tabel al creditorilor va fi admisibil doar dacă și când Oltchim va intra în procedura de faliment. ”În cazul în care decizia de stabilire a tipului de creanță ar fi stabilit în mod definitiv de către instanțele de judecată, ca fiind de recuperat cu prioritate, atunci toți ceilalti creditori vor avea o mare problemă în recuperarea datoriilor istorice”, a explicat Bogdan Stănescu.
În prezent, creditorii Oltchim mai au de recuperat 60% din sume, respectiv circa 200 de milioane de euro.
”În aceste condiții, Oltchim va solicita creditorilor să conteste la Curtea Europeană de Justiție împreună cu oficialii companiei decizia Comisiei Europene. O astfel de decizie poate avea efecte asupra tuturor companiilor din România. Respectiv companiile cu probleme vor sări peste procedura de reorganizare și insolvență și vor intra direct în faliment”, a declarat administratorul special al Oltchim.
Aproximativ 40% din activele Oltchim au fost vândute la sfârșitul anului trecut, către Chimcomplex, companie controlată de omul de afaceri Ștefan Vuza pentru suma de 127 de milioane de euro.
Restul de 60% din active, toate nefuncționale, sunt în continuare la vânzare. ”Suntem în discuții cu diverși potentiali parteneri cu care vom încerca implementarea unor proiecte fezabile pe platforma Diviziei Petrochimice Bradu. Indiferent de situația juridică a Oltchim, vom încerca să salvăm și aceste active ca să nu fie vândute la fier vechi, ci să redeveni funcționale”, a conchis administratorul special.
La sfârșitul anului trecut, Comisia Europeană (CE) a constatat că, de la privatizarea eşuată a societăţii petrochimice Oltchim din România, în septembrie 2012, combinatul a beneficiat de ajutoare incompatibile în valoare aproximativă de 335 de milioane euro şi, în consecinţă, a decis că România trebuie să recupereze aceste ajutoare de la Oltchim.
În aprilie 2016, Comisia a iniţiat o investigaţie aprofundată pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul societăţii Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat, în special: neexecutarea silită a datoriilor şi acumularea în continuare de sume datorate de Oltchim Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) din România după privatizarea eşuată a societăţii Oltchim din septembrie 2012; anularea de datorii în valoare de peste 300 de milioane euro de către AAAS şi de către diferite întreprinderi de stat şi continuarea furnizărilor, de către statul român şi de către întreprinderi de stat (CET Govora şi Salrom), către Oltchim fără plată, în ciuda deteriorării situaţiei financiare a societăţii.
