Bogdan Badea, președintele Directoratului Hidroelectrica vorbește despre planurile companiei pentru perioada imediat următoare, mai ales în ceea ce privește creșterea capacităților de producție electricitate, despre parteneriatul cu Masdar, integrarea RePower în strategia de business și, de asemenea, detaliază ce are în vedere pentru piața casnicilor după ce a atins pragul critic de 500.000 de clienți.
Cum evaluați anul 2022 din punctul de vedere al hidraulicității, al producției și al profitului? Cum se arată 2023, cel puțin din punct de vedere al prognozei?
Din punctul de vedere al hidraulicității, anul 2022 a fost cu siguranță unul cu multe provocări. Există o anumită ciclicitate în ceea ce privește disponibilitatea resurselor de apă, iar conform statisticilor noastre, perioadele deosebit de secetoase se repetă o dată la circa zece ani. Acesta a fost cazul de anul trecut, când disponibilul hidraulic a fost unul redus.
În acest context, Hidroelectrica și-a adaptat strategiile și a acționat cu prudență maximă în alocarea resurselor, scopul principal fiind acela de a onora fără sincope contractele pe care și le-a asumat, inclusiv pe zona consumatorilor casnici, segment pe care compania se afla în plină expansiune la acel moment.
Ne apropiem de jumătatea anului și putem deja să vedem că 2023 a adus precipitații crescute. Avem motive să sperăm la un an cu o hidraulicitate mult mai bună decât cel precedent și se așteaptă ca disponibilitatea resursei să se traducă, firește, și într-o producție crescută. De asemenea, 2023 găsește piața de energie mult mai bine așezată și, sperăm noi, cu mai puține surprize din punctul de vedere al cadrului legal în care funcționează companiile.
Se tot vorbește de ani de zile despre extinderea Hidroelectrica în zona de regenerabile “clasice” să spunem, vânt și soare. Avem momentan doar parcul eolian Crucea. Cum se vor mișca lucrurile în viitor, câți MW noi aveți în vedere în vânt și soare și, mai ales, când îi vom și vedea funcționali?
Vreau să subliniez că Hidroelectrica este în continuare atentă la oportunitățile pe care le poate oferi piața națională, dar și cea regională. Alături de proiectele pe care dorim să le dezvoltăm pe cont propriu, nu excludem nici eventuale achiziții. Este un obiectiv pe care îl urmărim în permanență.
Mai mult, în strategia investițională pe termen mediu avem prevăzute investiții în parcuri eoliene on-shore cu o putere instalată de până la 500 MW, în parcuri eoliene off-shore, cu o putere instalată totală de până la 500 MW, în parcuri solare pe uscat și flotante, cu o putere de până la 2000 MW. De asemenea, în zona proiectelor hidro noi, sperăm să integrăm în sistem până la 300 MW.
Am semnat de curând o înțelegere de tip ”joint venture agreement” cu Masdar, un potențial partener din Emiratele Arabe Unite, cu vastă experiență pe zona de regenerabile și sperăm ca împreună să revoluționăm atât ritmul de dezvoltare, cât și dimensiunea investițiilor din țara noastră.
Dorim să fim printre primele companii românești care răspund provocărilor pe care Europa le aduce prin programul RePower. Avem potențialul financiar să investim, putem atrage parteneri serioși care să ne fie alături în demersuri și contăm pe sprijinul autorităților din România în ceea ce privește asigurarea stabilității și coerenței legislative, precum și pentru simplificarea și uniformizarea procedurilor birocratice, mai cu seamă a celor care țin de mediu.
Statul pare a mișca ușor lucrurile în chestiunea finalizării hidrocentralelor începute în trecut, care sunt foarte aproape de finalizare, dar sunt blocate în chestiuni de mediu – mă refer în special la cele de pe Jiu. Credeți că lucrurile se mișcă suficient de repede? De ce mai e nevoie ca aceste centrale să fie în sfârșit terminate și despre ce putere și energie de proiect vorbim în total?
Nu este un secret faptul că ne dorim finalizarea proiectelor hidroenergetice deja începute. Este o problemă pe care o dorim rezolvată și, iată că acum, cu sprijinul autorităților care au înțeles importanța acestor proiecte, sperăm că ne apropiem de o soluție favorabilă.
Punerea în funcțiune a celor trei centrale hidroelectrice de pe Jiu – ca să ne raportăm doar la acestea pe care le-ați menționat -, ar însemna un aport de energie crescut, ceea ce ar putea echivala cu scăderea energiei pe care România o importă în acest moment.
Pe fondul creșterii necesarului de energie și al scoaterii din circuitul economic a unor capacități cu grad mare de poluare, țara noastră a devenit importator net, cantitatea suplimentară adusă de peste hotare cifrându-se la circa 2 TWh anual. De asemenea, dacă ne uităm pe estimări, vedem că tendința de descreștere a capacității instalate în România se va accentua pe fondul implementării politicilor europene cuprinse în planul Fit for 55, politici care vizează lupta cu schimbările climatice și care presupun reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 55% până în anul 2030 (comparativ cu nivelurile din 1990). Una dintre cele mai importante măsuri este interzicerea producerii de energie pe bază de cărbune și hidrocarburi, iar țara noastră are în mix un procent serios de astfel de capacități care trebuie urgent înlocuite.
Ceea ce aș vrea să accentuez este faptul că, în acest context, fiecare MW adus în sistem contează. În tabloul politico-economic actual – care impune reducerea dependenței de gazul rusesc -, orice proiect de producere a energiei, mai cu seamă din sursă regenerabilă, este deosebit de important indiferent de MWh produși, această politică fiind asumată nu doar în România, ci și la nivel general european – prin cel mai recent proiect: RePower Europe -.
După cum cunoașteți, Planul REPowerEU a fost creat având ca premise noile realități de pe piața energiei, astfel cum au fost influențate din punct de vedere geopolitic de conflictul armat din Ucraina, realități care reclamă măsuri concrete de accelerare a tranziției către o energie curată și de creștere a independenței energetice a Europei. Asta înseamnă că Romania se vede pusă nu doar în fața unei provocări, ci și a unei șanse unice: aceea de a-și crește în ritm alert capacitatea de producție în domeniul energiei, cu accent deosebit pe sectorul energiei regenerabile.
Suntem conștienți că, deși România are o poziție privilegiată comparativ cu alte state în ceea ce privește ponderea energiilor verzi în mixul energetic național, mai sunt încă foarte multe de făcut. Efortul de valorificare a acestor resurse trebuie urgent accelerat și optimizat și nu doar declarativ sau pe hârtie, ci prin identificarea unor soluții concrete și punerea lor în operă într-un orizont de timp scurt și mediu.
Una dintre soluțiile pe care noi le vedem este dezvoltarea proiectelor energetice aflate în stadiu avansat de execuție, așa cum sunt și cele de pe Jiu la care v-ați referit, fără însă a ne limita doar la acestea.
Ce ne puteți spune despre evoluția proiectelor pe hidrogen ale companiei, care ar trebui să crească în teorie și mai mult valoarea Hidroelectrica, într-o lume în care se vorbește tot mai mult despre energie cu zero emisii?
Hidroelectrica este foarte atentă la tot ceea ce însemnă tehnologii noi și tendințe de piață. La acest moment, hidrogenul verde este cu siguranță o variantă promițătoare pentru înlocuirea combustibililor fosili dacă este produs exclusiv folosind energie regenerabilă.
Noi vedem acest tip de hidrogen din două perspective: pe de o parte, ca purtător de energie în sine, iar, pe de altă parte, ca materie primă industrială pentru reducerea sau suprimarea emisiilor pentru sectoarele care nu pot fi direct decarbonizate, prin utilizarea energiei electrice verzi. Vorbim aici de industria siderurgică, industria chimică, industria petrochimică și rafinăriile, transporturile grele, cu aplicații inclusiv în zona aeriană și maritimă.
Suntem evident interesați de explorarea acestei soluții. Și nu doar că suntem interesați, dar am făcut deja primii pași – sub forma derulării studiilor de fezabilitate pentru acest gen de proiecte. Mai mult, ne-am propus ca, pe termen mediu, să realizăm amenajări energetice destinate producției de hidrogen verde care să aibă, cumulat, 150 MW putere instalată.
Compania a crescut enorm și pe partea de furnizare, mai ales pentru clienții casnici, din cauza prețului mic. Este o chestiune doar de responsabilitate socială în prezent sau vedeți beneficii pentru companie pe termen mai lung?
Succesul Hidroelectrica pe piața de furnizare este rezultat al unei oferte extrem de competitive pe care compania o face clienților săi. Acest lucru este posibil în condițiile în care societatea este producător al energiei pe care o livrează consumatorilor în mod direct. Practic, lanțul economic -de la borna unde se produce curentul la becul aprins în casă – este unul mult mai scurt, fără intermediari. Asta face ca energia pe care o livrăm românilor să aibă un preț corect, îndeplinind concomitent două condiții: suportabilitate pentru client și profit pentru companie. Este o direcție pe care ne-am asumat-o pe termen lung și intenționăm să creștem în continuare pe segmentul de furnizare.
Avem peste 500.000 de clienți în portofoliu și facem eforturi susținute să ne ridicăm la înălțimea încrederii pe care aceștia ne-au acordat-o și să alăturăm prețului competitiv servicii moderne, aplicații și platforme informatice, modalități diversificate de plată a facturilor etc. și, în general, tot ce simțim că este nevoie în relația cu aceștia.
Hidroelectrica are acum circa 6.400 MW instalați plus cei circa 100 MW în parcul eolian de la Crucea. Cum vedeți compania, în termeni de capacitate, mix de resurse și producție de energie în 10 ani, dacă toate proiectele asumate vor fi duse la bun sfârșit?
Planurile de dezvoltare presupun păstrarea etichetei verzi 100% astfel că vizăm exclusiv realizarea de proiecte de energie regenerabilă.
În condițiile legislației actuale și îngrădirilor din zona de mediu, cum ar fi, spre exemplu, interdicția de a construi obiective peste cota de 1500 metri, ne îndreptăm atenția foarte serios către dezvoltarea unui mix de resurse, în direcțiile pe care le-am făcut deja publice: eolian onshore și off-shore, parcuri solare pe uscat și flotante, producție de hidrogen verde.
Nu putem face în acest moment o estimare a mixului energetic al producției Hidroelectrica pentru următorii 10 ani, însă vă asigur că ne uităm în permanență cu foarte mare atenție la ce oferă piața, la oportunități, dar și la evoluția cerințelor.
