Blocarea accesului în Schengen are costuri masive de mediu pentru România, dar și pentru UE. Blocajele de la graniță cauzează zeci de mii de tone de emisii de CO2, în fiecare an

Fiecare lună care trece până când România și Bulgaria vor deveni membre cu drepturi depline ale spațiului Schengen înseamnă emisii suplimentare în atmosferă de peste 3.800 tone de CO2, ceea ce crește amprenta de carbon a Uniunii Europene și generează o poluare atmosferică suplimentară pentru comunitățile care locuiesc în apropierea punctelor de control de la frontieră.

Concluzia apare într-un studiu al firmei de consultanță KPMG, care a calculat impactul asupra mediului al timpilor de așteptare al autovehiculelor în punctele de control de la frontiere, în contextual în care accesul în zona de libera circulație ne-a fost refuzat.

Astfel, într-un an, emisiile generate de neincluderea României și Bulgariei în Schengen sunt de 46.000 de tone de CO2 pe an, adică echivalentul producției a 56 de milioane de kWh de energie electrică produși din cărbune, socotit cel mai poluant combustibil. În termeni de protecție a mediului, ar fi nevoie de 311.000 de copaci maturi care să poată absorbi emisiile de CO2 generate de timpii mari de așteptare la granițe.

“Impactul asupra climei este mult mai mare, dacă ne gândim că atât România, cât și Bulgaria au primit undă verde din partea Parlamentului European pentru a adera la spațiul Schengen încă din 2011. În cazul în care estimarea impactului pe parcursul unui an ar fi extrapolată pe o perioadă de 11 ani, se ajunge la o estimare de peste 500.000 de tone de emiii de CO2, echivalentul a peste 600 GWh de energie electrică produsă din cărbune”, mai arată studiul.

Calculul emisiilor de la punctele de trecere a fontierelor este făcut pe baza numărului de autoturisme, autobuze și autocamioane cu mărfuri care trec granițele, a emisiilor de CO2 ale motoarelor și a timpului petrecut în așteptare la punctele de control, estimat de asociațiile transportatorilor. Autorii studiului citează date ale UNTRR care arată că timpul mediu de așteptare al camioanelor la frontiera României cu Ungaria și Bulgaria variază între 30 de minute și 72 de ore, cu o medie de 6 ore pe trecere. În tot acest timp de așteptare, autovehiculele poluează zona de graniță.

“În mod inevitabil, prin natura sa, această cercetare s-a bazat în mare măsură pe estimări estimative. Cu toate acestea, nu există nicio îndoială că întârzierea admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen are efecte negative asupra mediului și îngreunează realizarea obiectivelor UE de reducere a emisiilor. Consecințele economice negative, nu numai asupra României și Bulgariei, ci și asupra UE în ansamblu, au fost bine documentate. Cercetarea KPMG în România a demonstrat că nici efectul asupra planetei nu trebuie neglijat”, spun autorii studiului.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *