Viitorul înseamnă un sector al transporturilor mai curat dar, în România, ponderea carburanților auto clasici va fi semnificativă și peste un deceniu sau chiar mai mult, spune Radu Căprău, director pe segmentul de Downstream Oil al Petrom, cel mai mare vânzător de carburanți din România.
Căprău a vorbit la o conferință organizată recent de publicația “Curs de Guvernare” despre viitorul transporturilor în România, în contextul politicii europene de decarbonare. El a spus că, deși acest sector trebuie decarbonat, este nevoie de o foaie de parcurs la nivel national care să țină cont și de specigicul țării iar, pe termen scurt și mediu, carburanții auto clasici vor fi în continuare preponderenți în România.
“Va fi un decalaj între viteza de adopție în UE și cea din România a resurselor alternative. Considerăm că cel puțin în următorii 10 ani, dacă nu și în deceniul următor, carburanții clasici vor continua să joace un rol semnificativ în deservirea soluțiilor de motorizare. Bineînțeles, cu ponderi diferite în funcție de tipul de transport, dar ne așteptăm la o creștere a ponderii de mobilitate, pe cale de consecință a surselor de energie pentru această mobilitate. De ce? Pentru că indicele de motorizare este în România mult mai mic decât cel al UE.
Deși discutăm de mașinile viitorului și de combustibil alternativ, mașinile convenționale vor exista, semnificativ, pentru o bună perioadă. Vor circula pe drumurile publice și avem nevoie de soluții pentru aceste mașini. Una dintre soluții: dezvoltarea biocarburanților de generație a doua, care oferă o alternativă mai curată. Vorbim de o resursă pe care o avem în România în mare măsură”, a spus Căprău.
Oficialul Petrom, care este și vicepreședinte al Confederației Patronale Concordia, spune că este nevoie de nișta jaloane foarte clare pe acest drum al decarbonării transporturilor.
“Pentru a avea o tranziție de succes către un transport curat la nivel național considerăm că avem nevoie de o foaie de parcurs, la care să contribuie atât sectorul privat dar și sectorul public. O foaie de parcurs care să identifice măsurile necesare decarbonizării transporturilor dar și soluțiile optime și sustenabile de care avem nevoie pentru a ne atinge țintele. Este un obiectiv pe care ni l-am propus în Concordia, prin urmare am inițiat un grup de lucru care se și numește ”Viitorul transporturilor în România”, ce are ca obiectiv să identifice mixul de politici și mixul energetic cel mai potrivit pentru atingerea acestor abiții în 2030 dar, repet, ținând cont de specificul țării”, a spus Căprău.
“2030 nu este deloc departe ținând cont de nivelul de investiții, major, care trebuie să se întâmple, cu efort combinat, atât din sectorul public cât și din cel privat. Analiza pe care o realizăm la nivelul Concordia este un prim pas în această direcție a construirii acestei foi de parcurs. Deja se schițează câteva elemente pe care trebuie să le avem în vedere, în primul rând trebuie să facem referire la neutralitatea tehnologică.
Considerăm că, cel puțin în perioada de tranziție, trebuie încurajată utilizarea tuturor combustibililor alternativi care ajută la reducerea gazelor cu efect de seră. Vorbim aici de gazul natural, fie comprimat fie lichefiat, și de hidrogen. Hidrogenul are și va juca în viitor un rol important în reducerea emisiilor de carbon în sectorul de transport, dar și aici trebuie să avem în vedere o abordare echilibrată pentru că atât aspectul financiar cât și cel tehnologic trebuie luat în considerare.
Hidrogenul albastru este cel care ne va permite să avem o soluție de tranziție până la momentul în care tehnologia pentru producția hidrogenului verde va fi suficient de accesibilă din punct de vedere financiar. Tehnologia există, dar în momentul de față este foarte scumpă”, a mai spus oficialul.
Transportul electric
Căprău a vorbit și despre mașinile electrice și infrastructura de încărcare, a cărei extindere este o provocare.
“Vorbim despre acele stimulente acordate pentru achiziția de mașini electrice. Sunt foarte bine venite dar, cu toate acestea, nu suntem la nivelul de absorbție pe care ni-l dorim. Cred că aceste stimultente trebuie oferite și pentru autovehicole care utilizează combustibili alternativi: gaz lichefiat sau hidrogen.
Un aspect important, care explică poate de ce nu avem o creștere semnificativă, deocamdată, a numărului de mașini electrice este infrastructura de încărcare. În plus față de stimulentele financiare, trebuie dezvoltată această infrastructură necesară reîncărcării.
În momentul de față, dacă ne uităm la principiile economice necesare unei investiții, nu găsești rezultatele financiare ca să justifice o astfel de investiție fără stimulente financiare. Iar amplasarea acestor stații de reîncărcare pentru automobile electrice, sau stații de încărcare cu gaz lichefiat sau hidrogen, trebuie să reprezinte o prioritate zero atât pentru domeniul public cât și pentru cel privat.
Un alt exemplu, noi îl resimțim: îmbunătățirea procesului de racordare la rețeaua electrică a stațiilor de încărcare a mașinilor electrice. Problema ar trebui tratată cu celeritate și trebuie simplificat întreg procesul. Vorbim de situații concrete, cu investiții făcute, dar stai mult timp cu investiția făcută până ce ai posibilitatea să te racordezi la rețea”, a mai spus Căprău.
Cererea de carburanți auto a depășit nivelurile dinaintea pandemiei, potrivit estimărilor Petrom din ultimul raport trimestrial. Compania a vândut, în primele nouă luni ale anului 3,9 milioane de tone de produse rafinate, în România și pe piețele din jur, în creștere cu 6% față de nivelul de referință din 2020.
