Azerbaidjan a exportat anul trecut în Europa o cantitate de gaze naturale de 11,4 miliarde metri cubi şi, în 2023, se estimează că volumul va depăşi 12 miliarde metri cubi, a declarat, miercuri, Samir Valiyev, ministrul adjunct al Energiei din Azerbaidjan, la Romanian International Gas Conference – RIGC 2023, citat de Agerpres.
„Azerbaidjan este o ţară care şi-a asigurat securitatea energetică pe termen lung 100% şi contribuie constant la diversificarea aprovizionării cu energie şi la securitatea energetică Europei. În iulie 2022, Azerbaidjan şi Uniunea Europeană au semnat un protocol, un memorandum de înţelegere, un parteneriat strategic în domeniul energiei. De atunci încoace am avut contacte intense cu Comisia Europeană şi cu instituţiile financiare internaţionale pentru a finanţa o extindere a coridorului de gaze şi pentru a-i asigura pe cumpărătorii din Europa că au cantităţi de gaze la dispoziţie pentru această infrastructură lărgită. Italia, România, Ungaria, Slovacia, Moldova, Grecia, Cehia, Serbia, Bosnia şi Herţegovina şi altele sunt ţări care au manifestat interes pentru aprovizionarea cu gaze din Azerbaidjan pe termen lung. Am avut deja negocieri şi le continuăm. În 2022, Azerbaidjan a exportat 11,4 miliarde mc spre Europa. În 2023, volumul se estimează că va depăşi 12 miliarde mc. Primul pas către extinderea acestui coridor şi a creşterii cantităţii include o creştere de un miliard mc prin coridorul sudic, către Italia, şi extinderea ulterioară a gazoductului Trans Adriatic”, a spus Valiyev.
De asemenea, acesta reamintit că, în 2023, Socar, compania de stat a Azerbaidjanului, a semnat contracte de livrări de gaze cu România şi Ungaria şi a început să exporte gaze şi în ţările balcanice prin Bulgaria. Totodată, au început să fie căutate alternative la infrastructură pentru a creşte cantităţile livrate pe piaţa europeană.
„În aprilie, Azerbaidjan şi Bulgaria, România, Ungaria şi Slovacia au semnat un memorandum de înţelegere prin care s-au angajat să coopereze şi să aducă cantităţi suplimentare de gaze din Azerbaidjan prin acea Rută a solidarităţii, care conectează sistemele naţionale de transport ale celor patru ţări. În vara acestui an, compania energetică de stat din Azerbaidjan a făcut teste de piaţă ca să identifice cererea ce ar putea acoperi extinderea pe coridorul Trans Adriatic şi pe Ruta solidarităţii. Anticipăm volume semnificative pe ambele rute, volume pe care să le livrăm către Europa. Noi avem volume mari de gaze naturale pe care le putem livra până în 2028 din zăcăminte selectate, zăcăminte care sunt în exploatare acum în Azerbaidjan, inclusiv din Marea Caspică”, a mai afirmat ministrul azer al Energiei.
În ceea ce priveşte cooperarea cu ţările UE în domeniul energiei verzi, el a subliniat că Azerbaidjan are „o agendă ecologică” şi consideră că această cooperare va ajuta ţara să îşi îndeplinească angajamentele voluntare de a reduce emisiile cu 40% până în 2040, faţă de nivelul din 1990.
„De asemenea, vom creşte ponderea energiei regenerabile din capacitatea instalată de electricitate cu cel puţin 30% până în 2030. Astfel, până în anul 2028, 1,8 gigawaţi de energie din surse solare şi eoliene vor fi asiguraţi. Vom da în exploatare aceste capacităţi. Asta înseamnă cam 1 miliard de mc de gaze care pot să ajungă pe piaţa europeană. Împreună cu Georgia, România şi Ungaria lucrăm la construirea unui coridor energetic verde care să lege Marea Caspică şi Europa prin mai multe căi de transport, începând cu eolienele din Marea Caspică, ajungând până la cablul submarin ce trece prin Marea Neagră. Am comandat deja studiul de fezabilitate şi analizăm posibilitatea unei asocieri în participaţiune. Anticipăm exportul a 4 gigawaţi de energie verde către Europa prin Marea Neagră”, a punctat Samir Valiyev.
Federaţia Patronală Petrol şi Gaze (FPPG), sub înaltul patronaj al Ministerului Energiei, a organizat, în perioada 7 – 8 noiembrie, cea de-a VI-a ediţie a evenimentului Romanian International Gas Conference – RIGC 2023, cu tema „Redefinirea securităţii aprovizionării. Potenţialul noilor tehnologii pentru o tranziţie energetică durabilă”.
