Marea Britanie a aplicat un mecanism de sprijin pentru energia nucleară, numit contracte pentru diferenţă, sistem care asigură investitorii că-şi vor recupera costurile, şi care poate fi aplicat şi în România la proiectul reactoarelor nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă, a declarat, miercuri, ambasadorul Marii Britanii la Bucureşti, Paul Brummel, cu ocazia unui summit pe tema energiei nucleare, citat de Agerpres.
„Avem o experienţă vastă, o istorie lungă de 60 de ani de energie nucleară, o industrie vivace, plină de talent. Au ajuns aici 20 de companii britanice în domeniul nuclear. Ştim că în România aveţi planuri mari, ambiţioase, la Cernavodă este o centrală nucleară de succes, există intenţia extinderii duratei de viaţă a reactorului 1, apoi proiectul reactoarelor 3 şi 4 şi cred că în toate aceste domenii avem companii care pot ajuta în realizarea acestor ambiţii”, a spus diplomatul.
Marea Britanie a fost prima ţară care a cerut şi a primit de la Bruxelles aprobarea unui nou tip de schemă de sprijin pentru industria nucleară, respectiv aşa-numite contracte pentru diferenţă, în baza cărora statul asigură investitorilor diferenţa dintre preţul din piaţă al energiei electrice şi pragul la care investitorii îşi recuperează costurile.
Întrebat dacă acest mecanism se poate aplica şi în România, pentru proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă, ambasadorul a răspuns afirmativ.
„Am găsit pentru proiectul centralei nucleare de la Hinkley Point (din Marea Britanie, primul pentru care se va aplica această schemă – n.r.) o metodă financiară, adică aceste contracte pentru diferenţă, care sunt inovative şi care sperăm să poată ajuta în realizarea centralei şi sunt sigur că acest program poate fi aplicat şi în alte ţări, precum şi în România”, a precizat Brummel.
Oficialul a adăugat că este nevoie de aceste ajutoare de stat întrucât investiţiile în realizarea unei centrale nucleare sunt foarte mari, iar investitorii au nevoie de o asigurare că îşi vor recupera investiţiile.
În urmă cu un an, Daniela Lulache, CEO al Nuclearelectrica la acea vreme, a arătat că proiectul reactoarelor 3 şi 4 de la Cernavodă poate fi implementat cu ajutorul acestor contracte pentru diferenţă.
„Guvernul a emis o scrisoare-suport, ca parte din acest întreg mecanism şi care în principiu spune următoarele: România este conştientă că acest proiect se poate dezvolta doar cu implicarea şi sprijinul statului român, statul român consideră acest proiect un proiect strategic prioritar şi descrie o serie de mecanisme de sprijin pe care să le analizeze şi să le acorde pentru dezvoltarea proiectului. Parte din aceste mecanisme de sprijin sunt implementarea mecanismului contractelor pentru diferenţă, o serie de facilităţi fiscale eventual, garanţii de stat pentru finanţarea proiectului”, preciza oficialul Nuclearelectrica.
Lulache a mai spus că o parte dintre aceste mecanisme de sprijin reprezintă ajutoare de stat şi vor trebui aprobate de către Comisia Europeană.
„Evident, toate aceste mecanisme vor fi asigurate în anumite condiţii. De exemplu, pentru implementarea mecanismului contractelor pentru diferenţă, suntem conştienţi că va trebui să trecem printr-un proces de negociere şi analiză cu Comisia Europeană şi că trebuie ca acest mecanism să facă faţă mai multor teste, inclusiv celor a ajutoarelor de stat. Şi atunci, acordarea acestora este condiţionată de parcurgerea cu succes a acestor etape”, a adăugat Lulache.
Pe data de 9 noiembrie 2015, reprezentanţii Nuclearelectrica şi China General Nuclear Power Corporation (CGN) au semnat Memorandumul de Înţelegere privind dezvoltarea, construcţia, operarea şi dezafectarea unităţilor 3 şi 4 ale centralei nuclearo-electrice Cernavodă.
