Planul Național de Redresare și Reziliență, un document de circa 260 de pagini, prin care Guvernul vrea să finanțeze proiecte de 30,4 miliarde de euro, are și un capitol referitor la cheltuielile care vor fi făcute în creșterea eficienței energetice a clădirilor. Planul ar urma să fie prezentat joi seară, oficial, dar puteți citi mai jos câți bani sunt alocați și pentru ce
Pe scurt, doar pentru eficientizarea energetică a clădirilor de locuit și a celor administrative, Guvernul a trecut în plan o sumă cumulată de 1,25 miliarde de euro, suma totală alocată întregului capitol de eficiență energetică fiind de 1,8 miliarde de euro – diferența va fi direcționată către reabilitarea rețelei de termoficare din București (250 de milioane de euro) și a celorlalte localități din țară (300 de milioane).
Pe ce se cheltuiesc banii, cităm din document:
Investițiile în reabilitarea termică a clădirilor publice și a clădirilor monument istoric cuprinde: investiții în reabilitarea termică a clădirilor, investiții în trecerea pe surse regenerabile de energie, reabilitarea sistemelor de alimentare cu energie termică, reabilitarea sistemului de alimentare cu energie electrică, reabilitarea fațadelor și acoperișurilor precum și alte investiții similare pentru care bugetul alocat este de 500 mil. euro;
Investițiile în eficiența energetică a clădirilor de locuit cuprinde investiții în reabilitarea blocurilor de locuințe, a clădirilor de locuit, eficiența energetică a acestora, inclusiv trecerea pe surse de energie regenerabile, reabilitarea instalațiilor de încălzire, alimentare cu energie termică, fațade, acoperiș, elemente de tâmplărie precum și alte elemente ale clădirilor care presupun un consum energetic, pentru care bugetul alocat este de 750 mil. euro;
Și iată și țintele:
Eficiența energetică a clădirilor publice (inclusiv clădiri monumente istorice)
- Număr clădiri beneficiare: 250;
- Valoarea medie a proiectelor: 2 milioane de euro
Eficiența energetică a clădirilor rezidențiale colective/blocuri de locuințe
- Număr clădiri beneficiare: 300;
- Valoarea medie a proiectelor: 2.5 mil. Euro.
- Număr estimat de apartamente beneficiare: 18.000
Planul arată și că sunt necesare câteva schimbări de legislație, pe care vi le prezentăm mai jos:
- Elaborarea, aprobarea și implementarea Strategiei Naționale de Eficiență Energetică a Clădirilor pentru a reduce pierderile de energie, consumurilor energetice și a îmbunătăți standardele de locuit ale populației;
- Actualizarea legislației privind eficiența energetică a clădirilor de locuit pentru a asigura mecanismele instituționale și financiare necesare accesului populației la reabilitarea termică a clădirilor de locuit inclusiv pentru actualizarea tehnologiilor necesare reabilitării termice;
- Crearea cadrului legal pentru eficiența energetică a clădirilor instituțiilor publice pentru a permite reducerea consumurilor de energie, pierderilor energetice, a elabora mecanismele instituționale și financiare pentru eficiența energetică a clădirilor publice;
Demararea unui program național de investiții în renovarea clădirilor, pentru creșterea eficienței energetice și a calității locuirii, ar fi una dintre cele mai bune măsuri de redresare economică după criza generată de COVID-19.
Dincolo de sprijinul public pe care l-ar câștiga un astfel de program, beneficiile sunt evidente: crearea de locuri calificate de muncă, mai ales în sectorul construcțiilor, inclusiv din rândul numeroșilor români întorși recent din diaspora; dezvoltarea de afaceri locale mici și mijlocii (IMM-uri), prin efect de multiplicare economică; clădiri publice și rezidențiale mai sănătoase – arăta Energy Policy Group (EPG), think-tank-ul care implementează proiectul România Eficientă, cel mai mare proiect privat de acest fel, de interes public național, derulat de EPG în parteneriat cu OMV Petrom.
„Investițiile de anvergură în eficiență energetică pot reprezenta o șansă enormă pentru România: cresc calitatea locuirii în clădiri, reduc facturile la energie și permit direcționarea sprijinului financiar guvernamental către consumatorii vulnerabili. Totodată, reduc emisiile de gaze cu efect de seră și au avantaje de securitate energetică, prin reducerea dependenței de importuri de energie. În plus, investiția în eficiența energetică a clădirilor are un mare potențial de a crea joburi”, declara Radu Dudău, directorul EPG și coordonatorul proiectului România Eficientă, la debutul acestuia.
