Marea majoritate a consumatorilor români de gaze și energie electrică nu simt în totalitate în facturile pe care le plătesc prețurile mari, pentru că beneficiază de o lege prin care prețurile finale sunt plafonate, până la finalul lui martie 2022, dar se apropie nota de plată pentru această măsură, care este gigantică și chiar se ridică întrebarea dacă va putea fi plătită.
Potrivit unor surse apropiate situației, Ministerul Finanțelor ar urma să elaboreze, în prima parte a lunii viitoare, o rectificare bugetară, pentru a aloca Ministerului Energiei sumele necesare plăților care trebuie făcute către furnizori, pentru acoperirea diferențelor dintre costul real al energiei electrice și gazelor, din piață, și cel plafonat plătit în facturi. În acest sens, Ministerul Energiei a solicitat către ANRE o estimare a sumei totale a plăților care vor fi făcute până la finalul anului.
ANRE a făcut estimarea, iar ea se ridică la 40 de miliarde de lei, sumă care trebuie plătită în total furnizorilor în cele nouă luni din acest an, perioada martie-decembrie, potrivit surselor noastre. Voci din piață se întrebă dacă această sumă, echivalentul a circa 3% din PIB și comparabilă cu aproape jumătate din tot deficitul bugetar estimat al țării pentru acest an, chiar poate fi plătită de Guvern.
Amintim că, potrivit OUG 27/2022, care a fost elaborată atunci fără impact bugetar, clienții casnici de energie electrică plătesc, între 1 aprilie 2022 și 31 martie 2023, un preț final plafonat de 0,68 lei/kwh (cei cu un consum mediu lunar de maximum 100 kwh înregistrat în 2022) și de 0,80 lei/kWh (pentru consumuri mediii cuprinse între 100 și 300 kwh). Clienții non-casnici, cu excepția celor foarte mari, care au alte scheme de sprijin, plătesc 1 leu/kWh, preț cu toate tarifele și taxele incluse. La gaze, toți clienții casnici au un preț final de 0,31 lei/kWh iar cei industriali de 0,38 lei/kWh de gaze.
Energia și gazele sunt cumpărate de furnizori din piață la prețurile de piață (mai puțin la clienții casnici de gaze și CET-uri, unde producătorii sunt obligați să vândă, pentru ei, la prețuri plafonate de 150, respectiv 250 de lei/MWh) și facturate consumatorilor la prețurile de plafon, mult mai mici. Furnizorii sunt cei care prefinanțează această schemă, urmând să primească banii de la stat, pentru diferențe. Problema este că statul plătește greu și abia luna aceasta urmează să fie virate toate sumele pentru schema veche (noiembrie 2021-martie 2022). Abia de apoi încep plățile aferente schemei actuale, care a început în aprilie. Furnizorii, mai ales de electricitate, deja au anunțat că sunt la capătul puterilor, au apelat și la credite bancare dar limita de expunere a băncilor pe sistemul energetic a fost deja atinsă și nu prea mai e loc de noi împrumuturi, și au avertizat că se riscă insolvența chiar printre cei mari.
Care e principala problemă a schemei
Atunci când au fost decise aceste plafoane fixe de preț la client, valabile pentru un an, altele erau prețurile reale în piață, deci Executivul a considerat că povara poate fi suportată, mai ales că au fost impuse și suprataxe producătorilor și se iau bani mulți ca dividene din profiturile grase ale companiilor producătoare, majoritatea de stat, care sunt beneficiarele acestui context.
Problema mare este însă că, previzibil, prețurile nu au stat pe loc. În martie 2022 când s-a elaborat OUG 27, la energia electrică se luau în calcul prețuri de 800-1.000 de lei/MWh (doar energia activă), iar acum energia se tranzacționează și la 2.000 de lei/MWh. Clientul acasă plătește la fel, 680 de lei/MWh – cei cu consum mic – dintre care, în unele zone de distribuție prețul energiei active este de 100 de lei MWh, după ce scădem din prețul final tarifele de rețea și taxele. Guvernul va trebui astfel să plătească furnizorilor, în unele cazuri, diferența (suportată inițial de furnizori) între 1.800-2.000 de lei și 100 de lei, cât are omul în factură. Mai multe despre acest subiect puteți CITI AICI
Și, atenție, evaluarea de 40 de miliarde de lei a ANRE este făcută la prețurile de piață din luna iunie. Nu sunt semnale că prețurile vor scădea în viitor.
Se va mai putea menține schema cu plafoanele de preț actuale?
Cu siguranță renunțarea la orice sprijin și plata prețurilor reale din piață nu va putea fi suportată de mulți consumatori, mai ales la gaze în sezonul rece – prețul din piață este și triplu față de plafon. Și cel mai probabil nici după 1 aprilie nu se va putea elimina orice formă de sprijin. Iar furrnizorii recunosc asta, dar au cerut adaptarea schemei.
“Noi considerăm că trebuie regândită schema de sprijin deoarece, la cum se prezintă situația actuală, la finalizarea schemei va exista un șoc imens pentru consumatori. Vorbim de o creștere mai mult decât dublu a prețului energiei la consumatorul final în aprilie 2023. Trebuie să menționez că încă de la început, AFEER a propus ca schema de sprijin să fie țintită spre consumatorii care au o reală nevoie. Din punctul nostru de vedere, așa cum este gândită acum schema, pe principiul “ajutăm pe toată lumea” în mod similar, face dificilă îmbunătățirea eficienței energetice. Cel puțin la nivelul consumatorilor nevulnerabili, cât timp prețul este plafonat la un nivel confortabil, nu există o mare preocupare pentru consum”, a spus recent Laurențiu Urluescu, președinte al Asociației Furnizorilor de Energie din România – AFEER.
Așadar, ar fi posibilă creșterea plafoanelor de preț pentru unii clienți, înainte de 31 martie 2022, pentru a mai scădea povara statului și a obișnui clienții să plătească prețuri ceva mai apropiate de cele din piețe? Nu știm, nimeni nu a spus ceva despre asta, dar OUG 27 menționează această posibilitate.
Cităm: “Valorile și tranșele prevăzute la alin. (1) și (2) (plafoanele de consum ;I de preț -n.red.) vor putea fi modificate prin hotărâre a Guvernului, inițiată în conformitate cu dispozițiile art. 80 și 180 din Legea energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, în funcție de evoluțiile înregistrate pe piețele interne și internaționale de energie electrică și gaze naturale și de evoluția geopolitică din vecinătatea României”.
