Lukoil și KazMunayGas International, ambele companiii cu rafinării și rețele de distribuție a carburanților în România, au semnat un acord pentru dezvoltarea a trei câmpuri offshore din sectorul kazah al Mării Caspice, cu reserve potențiale de 67 de milioane de tone de petrol și 9 miliarde de metri cubi de gaze. Costul este de 5-6 miliarde de dolari.
PJSC LUKOIL și JSC NC KazMunayGas au semnat la Astana mai multe acorduri privind proiectul de dezvoltare a zonei Kalamkas-Sea, Khazar, Auezov din sectorul kazah al Mării Caspice. Acestea definesc drepturile și obligațiile utilizatorilor subsolului în timpul activităților comune de dezvoltare în zonă, arată Lukoil într-un comunicat de presă.
Acordurile vor intra în vigoare după finalizarea tranzacției de vânzare-cumpărare dintre Lukoil și KazMunayGas, care va avea ca rezultat deținerea de către ambele companii a unor cote egale, 50-50, în Kalamkas-Khazar Operating LLC, compania de exploatare a proiectului, ma arată comunicatul.
La sfârșitul anului 2021, Lukoil a semnat un acord de principiu privind proiectul Kalamkas-Sea, Khazar, Auezov și a devenit partenerul strategic al Kazahstanului în dezvoltarea resurselor de hidrocarburi ale acestor zone offshore din Marea Caspică, a mai transmis compania rusă.
Potrivit KMG, blocurile offshore ca sunt un proiect complex, care implică exporturi de hidrocarburi, cu opțiunea de a furniza petrol pe piața internă. „Blocul offshore este situat în Kazahstan și, prin urmare, petrolul produs acolo va fi marcat ca țiței de origine kazahă”, a anunțat compania, potrivit unei știri Interfax.
KMG a precizat că proiectul a implicat luarea în comun a tuturor deciziilor legate de producție, dar a precizat că este prea devreme pentru a discuta despre proiecțiile de producție în acest stadiu, până la primirea aprobării pentru planul de dezvoltare a câmpurilor. Se așteaptă ca blocurile Kalamkas-Sea, Khazar și Auezov să angajeze în principal companii kazahe și să utilizeze șantiere navale kazahe pentru construcția infrastructurii.
„Lukoil dezvoltă câmpuri offshore similare în sectorul rusesc al Mării Caspice. KMG are, de asemenea, experiență în dezvoltarea de blocuri offshore, fiind parte a proiectului Kashagan pe platoul continental al Mării Caspice”, a declarat anterior compania.
KMG a mai spus că Kurnangazy Iskaziyev, directorul său general adjunct pentru explorare și producție între februarie 2022 și ianuarie 2023, a fost numit șef al Kalamkas-Khazar Operating LPP. El rămâne șef al biroului KMG din Aktau.
Proiectul presupune investiții directe de 6 miliarde de dolari și creează aproximativ 2.000 de locuri de muncă în faza inițială de construcție a infrastructurii.
KMG și Lukoil au discutat despre cooperarea în domeniul explorării offshore în sectorul kazah al Mării Caspice, inclusiv despre implementarea proiectelor comune Zhenis și Kalamkas-Sea/Khazar în noiembrie 2022. Companiile au semnat un acord suplimentar privind termenii comerciali de implementare în comun încă din iunie 2022.
Zăcămintele Kalamkas-Sea, Khazar și Auezov sunt situate la 60 km de țărm, la o adâncime de 7-9 metri. Producția ar trebui să înceapă în 2028 și să totalizeze 3.4 -4 milioane de tone pe an. Costul total al dezvoltării câmpurilor este estimat la aproximativ 5 miliarde de dolari.
Kalamkas-Sea, unde s-au descoperit resurse în 2002, este situat la 120 km sud-vest de vastul camp Kashagan și foarte aproape de câmpul Khazar. Rezervele recuperabile combinate ale zăcămintelor Kalamkas-Sea și Khazar sunt estimate la 67 de milioane de tone de petrol și 9 miliarde de metri cubi de gaz.
De ce e important pentru România
Ambele companii dețin câte o rafinărie în România (KMG, prin Rompetrol, Petromidia și Lukoil, prin Litasco, Petrotel) și o rețea de stații de distribuție a carburanților. În contextul în care a intrat în vigoare embargoul asupra petrolului și produselor petroliere din Rusia, o înțelegere dintre cele două companii urmate de o creșere a producției de țiței kazah pentru Lukoil înseamnă și posibilitatea pentru compania rusă de a aduce țiței non-rusesc în rafinăriile sale din vestul Mării Negre, la Ploiești (Petrotel) și Burgas, Bulgaria (Neftochim). Asta dacă, desigir, nu va vinde una sau ambele rafinării.
Pe de altă parte, în orice situație – Lukoil vinde sau nu – mai mult țiței kazah adus în Marea Neagră înseamnă, în contextul embargoului, țiței care nu este supus sancțiunilor disponibil pentru rafinării la un cost mai mic decat cel adus din alte zone și transportat aici. Aminim că țițeiul din Kazahstan, produs atât de KMG, cât și de celelale companii prezente în țara asiatică, este adus la Marea Neagră prin sistemul de conducte CPC care ajunge în terminalul din portul rusesc Novorosiisk din estul Mării Negre, la care ambele companii sunt acționari.
