Sistemul UE de achizițe în comun a gazelor a atras deja 65 de firme care vor să cumpere. Este “peste așteptările” Comisiei

65 de companii au depus cereri pentru a cumpăra gaze naturale prin intermediul sistemului de achiziții comune al Uniunii Europene, iar blocul comunitar își propune ca primele contracte să fie semnate în câteva luni, arată Reuters într-o relatare exclusivă.

UE a lansat un program comun de achiziții de gaze pentru a contribui la umplerea depozitelor de gaze înainte de iarnă și pentru a evita o nouă creștere a prețurilor, care au ajuns la maxime istorice anul trecut și a scăpa de temerile legate de penuria de energie din Europa care s-au manifestat în 2022, după ce Rusia a redus livrările de gaze.

În cadrul primei runde de colectare a cererilor, care s-a încheiat marți, 65 de companii europene au înregistrat cereri de cumpărare în comun de gaze, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene, Maros Sefcovic.

În total, 101 firme și-au manifestat până acum interesul pentru platformă, fie ca vânzători, fie în postură de cumpărători – un răspuns inițial care, potrivit lui Sefcovic, „a depășit așteptările noastre”.

Sefcovic a declarat că acest sistem are ca scop îmbunătățirea accesului la piața gazelor naturale pentru companiile mai mici și reducerea prețurilor la energie pentru industriile europene cu consum intensiv de energie, cum ar fi producătorii de îngrășăminte și oțel.

„Prețurile așa cum le-am văzut anul trecut și aș spune chiar și prețurile de până acum – nu le putem accepta ca pe o nouă normalitate”, a declarat el într-un interviu acordat Reuters.

Firma cehă de energie CEZ, compania spaniolă Cepsa și cea poloneză PKN Orlen se numără printre companiile care intenționează să participe la programul de achiziții comune, au declarat purtătorii de cuvânt ai firmelor.

Aproximativ 19 dintre cele 101 companii care și-au manifestat interesul s-au înscris, de asemenea, în calitate de intermediari pentru a reprezenta mai multe firme mai mici care doresc să-și pună în comun cererea.

Oficialii UE au declarat că unele mari companii energetice și-au exprimat reticența de a participa, întrebându-se ce stimulent ar avea acestea să se alăture, având în vedere că pot deja să își negocieze propriile oferte de gaze la prețuri competitive.

Cea mai mare parte a cererii de gaze înregistrate – 77% – este pentru livrări prin conducte conducte, în timp ce 23% este pentru gaz natural lichefiat, a declarat Sefcovic.

El a refuzat să confirme volumul total de gaz solicitat prin intermediul schemei, mecanism prin care nu se poate achiziționa gaz rusesc.

„Ne adresăm tuturor furnizorilor internaționali, cu excepția Rusiei”, a spus Sefcovic.

În etapa următoare, platforma UE va colecta oferte de la furnizori și va pune în legătură cumpărătorii cu furnizorii, până la 17 mai. Companiile vor negocia apoi contractele de gaz. UE nu va fi implicată în aceste discuții comerciale.

Bruxelles-ul dorește ca primele contracte să fie semnate în iunie sau iulie și intenționează să repete procesul de licitație la fiecare două luni. Până în prezent, cererea solicitată acoperă livrările din iunie 2023 până în mai 2024.

Europa a ieșit din iarnă cu un nivel de securitate energetică mai bun decât se temeau unii, datorită vremii blânde, a producției industriale mai scăzute și a politicilor de urgență de economisire a energiei.

Depozitele de gaze la nivelul UE sunt neobișnuit de pline, la 60% din capacitate, arată datele Gas Infrastructure Europe. Analiștii spun însă că există în continuare riscuri care ar putea provoca penurii în acest an.

Țările UE au obligația de a umple stocurile de gaz până la 90% până în noiembrie. Programul comun de achiziție are ca obiectiv strâmgerea unei cereri suficiente pentru a acoperi 15% din această obligație – echivalentul a aproximativ 13,5 miliarde de metri cubi de gaz, adică o mica parte din cererea totală a UE de aproximativ 360 de miliarde de metri cubi.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *