România se pregătește să trimită la Bruxelles, în următoarele zile, Planurile Teritoriale pentru o Tranziție Justă, documente prin care speră să atragă finanțări nerambursabile în valoare de 1,97 miliarde de euro din Fondul pentru o Tranziție Justă. 6 județe, cele mai afectate de tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic, ar urma să beneficieze de aceste finanțări. Însă planul pentru județul Gorj stă sub semnul întrebării, arată ONG-ul de mediu Greenpeace, într-un comunicat de presă pe care îl publicăm în continuare
După transmiterea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNNR) către Comisia Europeană, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) va trimite către Bruxelles planurile prin care se urmărește decarbonarea și dezvoltarea economică a județelor Hunedoara, Gorj, Dolj, Mureș, Galați și Prahova, responsabile de cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră. Pentru a-și atinge țintele climatice, România trebuie să reducă activitatea de exploatare minieră, să închidă sau să înlocuiască termocentralele pe cărbune și să modernizeze sau să închidă industriile cu consum intensiv de energie, asigurându-se că, în tot acest proces, comunitățile locale vor avea un viitor.
Județul Gorj va fi unul dintre cele mai afectate teritorii, economic și social, – în procesul de tranziție către o economie circulară și neutră din punct de vedere climatic. Tranziția va fi dificilă întrucât întreaga economie a județului este strâns legată de cărbune, principalul combustibil responsabil pentru alimentarea crizei climatice și care, conform PNNR, va fi înlocuit treptat în mixul energetic, până în 2032.
Autoritățile locale împreună cu membrii grupului de lucru (unități administrativ-teritoriale, mediul de afaceri, Complexul Energetic Oltenia, ong-uri de mediu) și cu Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene au finalizat planul pentru județul Gorj, însă planul în forma actuală este incomplet fără informațiile care vizează restructurarea Complexului Energetic Oltenia. În lipsa acestor informații, sunt șanse foarte mari ca planul să nu fie aprobat, iar oportunitățile de dezvoltare a județului Gorj, prin intermediul Fondului pentru o Tranziție Justă, să fie blocate.
Gorjul poate rata șansa să adopte măsuri – cu finanțare europeană specială – pentru dezvoltarea antreprenoriatului, creșterea competitivității și a diversificării economice, sprijinirea investițiilor în tehnologii și infrastructuri de energie curată și creșterea ratei de angajare.
Reprezentanții Ministerului Energiei și ai CEO refuză să facă publică ultima versiune a Planului CEO de Restructurare și Decarbonare, deși aceasta a fost trimisă către Comisia Europeană și prezentată sindicatelor săptămâna trecută.
Nu există niciun argument de ordin legal (la nivel european sau național) sau vreo restricție care să împiedice transparentizarea noului plan de restructurare CEO, atât de necesară pentru accesarea fondurilor europene.
De altfel, compania a făcut publică anul trecut prima varianta a planului de restructurare, așa că publicarea unei actualizări a planului este firească, mai ales în condițiile periclitării finanțării europene de aproape 2 miliarde de euro.
„Șansa oamenilor din județul Gorj pentru un trai mai bun constă în accesarea tuturor finanțărilor disponibile, iar acest acest lucru poate fi făcut dacă conducerea Ministerului Energiei și a Complexului Energetic Oltenia își asumă cu adevărat rolul important pe care îl au în această tranziție energetică. Publicarea planului de restructurare al CEO este crucială pentru finalizarea PTTJ-ului pentru Gorj.
Nu înțelegem de ce autoritățile centrale își pun singure bețe în roate și lucrează doar în spatele ușilor închise. În acest moment, nu fac decât să îngreuneze procesul prin care județul Gorj ar putea accesa mai repede finanțările din Fondul pentru o Tranziție Justă, atât de necesare pentru dezvoltarea comunităților locale și decarbonarea regiunii.” a declarat Vlad Cătună, coordonator campanii Greenpeace România.
Ce presupune planul de decarbonare al CE Oltenia
CE Oltenia are în acest moment 4 termocentrale pe cărbune (lignit), cu 12 grupuri energetice, o capacitate instalată de 3.570 MW, o producţie estimată de 10 TWh în 2021 şi furnizează energie termică pentru municipiul Craiova.
Programul de restructurare presupune modificarea structurală a producţiei de energie dintr-o singură sursă, lignit, pe mai multe surse, mix energetic: gaz, regenerabile, cărbune. Centrale pe gaz vor însemna 1.325 MW, din care 850 de MW la Işalniţa şi 475 MW la Turceni. Pe măsură ce vor fi puse în funcţiune aceste capacităţi noi, se vor închide cele pe cărbune, deci din 3.570 MW vor rămâne în 2025 1.450 MW pe cărbune, potrivit planului vechi de decarbonare, făcut public. Nu știm încă ce conține noul plan.
