Lucrările la extinderea singurei centrale nucleare din Ungaria, efectuate de grupul rus Rosatom, au început joi, după ce compania a obţinut o scutire de la sancţiunile americane în 2025 în ceea ce priveşte finanţarea proiectului, relatează AFP.
În cadrul unei ceremonii desfăşurate la faţa locului, Aleksei Lihacev, şeful gigantului rus din domeniul energiei nucleare, a salutat o „zi istorică” şi „relaţia” dintre cele două ţări, scrie Agerpres.
Finanţat în principal printr-un împrumut de la băncile ruseşti, proiectul va dota centrala Paks, situată la aproximativ 100 de kilometri de Budapesta, cu două reactoare nucleare noi de 1.200 MW.
Această capacitate ar trebui să permită centralei să-şi crească producţia de cel puţin două ori şi să permită Ungariei să-şi reducă dependenţa de importurile de gaze.
Cu toate acestea, oponenţii consideră că proiectul ar putea creşte dependenţa Ungariei faţă de Moscova.
Paks are în prezent patru reactoare de concepţie sovietică, ce vor fi închise treptat în jurul anului 2032, în urma punerii în funcţiune planificate a noilor unităţi 5 şi 6 în 2030.
Numit Paks II şi semnat în 2014, proiectul de extindere era iniţial planificat pentru punere în funcţiune în 2023, dar autorizaţia de începere a construcţiei nu a fost emisă decât în 2022.
Proiectul a fost amânat din cauza pandemiei de coronavirus, care a restricţionat deplasarea echipelor ruseşti, şi a sancţiunilor occidentale împotriva Gazprombank, adoptate după invazia Rusiei în Ucraina în februarie 2022, care au împiedicat temporar participarea băncilor ruseşti.
Implicarea Rosatom s-a lovit iniţial de rezistenţă atât din partea Uniunii Europene, cât şi a Statelor Unite, înainte ca Washingtonul să decidă să ridice toate obstacolele. Prim-ministrul ungar Viktor Orban este un susţinător de lungă durată al preşedintelui american Donald Trump, cu care s-a întâlnit din nou în noiembrie la Washington.
În septembrie, Curtea de Justiţie a UE (CJUE) a anulat aprobarea din 2017 de către Comisia Europeană a unei subvenţii guvernamentale ungare pentru această extindere.
Conform CJUE, decizia nu a permis „să se înţeleagă motivele care au determinat” guvernul Orban să acorde contractul Rusiei fără o licitaţie, dar cu un împrumut rusesc de 10 miliarde de euro ataşat.
Organizaţia de mediu Greenpeace şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscurile asociate cu eliminarea deşeurilor nucleare şi poluarea termică ce afectează ecosistemul Dunării.
Criticii proiectului şi-au exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la costul său final, mai ales că, în 2024, parlamentarii ungari au adoptat o lege care permite guvernului să cheltuiască mai mult decât factura convenită iniţial, de 12,5 miliarde de euro.
